România şi Spania au multe similarităţi, dar şi câteva diferenţe foarte importante. 

"La început, când vii într-o cultură nouă, eşti foarte observator şi vrei să înţelegi cum gândesc, de ce gândesc într-un anumit fel. Spania este astăzi cu problemele ei, ca ale noastre. Ca să vorbesc despre ce ne apropie, şi România a venit după o dictatură comunistă, ei au venit după o dictatură fascistă. Sunt semne care se văd şi astăzi, chiar după atâtea generaţii în societatea lor. 

Există şi la ei două Spanii, ca şi la noi două Românii. Dar au avut avantajul unei tranziţii mai uşoare. Au mers de multe ori pe calea reconcilierii şi a faptelor de stat. Şi acest lucru totuşi se vede în maniera în care ei discută. Poate că noi suntem mai calzi, mai empatici, dar când vine vorba de lucruri esenţiale în societate, cum sunt bunele maniere, în ultimii ani trebuie să recunoaştem că le-am uitat. Şi ar trebui într-un fel sau altul să ni le reamintim. Pe de altă parte, nu au cultura banului făcut uşor. Pentru mine ăsta a fost unul dintre lucrurile care m-au frapat. 

Se apreciează mai mult munca, în sensul de profesii. Se apreciează mult timpul pe care îl acorzi. Cred că aceste lucruri, din punct de vedere al perspectivei, de la firul ierbii până la cele mai mari probleme, ne pot ajuta pe noi să comunicăm mai bine şi să negociem atât pentru noi personal cât şi la nivel de societate. 

Dacă ne apropie ceva, este această origine latină", a declarat Cristiana Uzună, avocat şi membru al Baroului Madrid, în cadrul emisiunii "Bogățiile României din Diaspora!",dezbatere despre legitimarea românilor prin cultură partea a II-a. 

VEZI MAI MULTE ÎN VIDEO: 

În noul context global și mai ales după 1990, când România a aderat la cele mai importante organisme internaționale și a devenit, după mari eforturi politice, parte cu drepturi egale în alianțe occidentale, statutul fiecărui român care a trecut peste graniță, cu scopul de a se stabili în străinătate, s-a schimbat semnificativ.

De la imaginea românului care pleca, refugiat din cauza condițiilor politice sau sociale, la cetățeanul european, care călătorește folosind cartea de identitate și având contract de muncă, până la dezideratul Schengen, s-au făcut pași semnificativi.

Cu toate acestea, modul în care sunt văzuți și se văd românii de dincolo de graniță, a rămas, la modul general, sub statutul pe care aceștia îl au.

Unul dintre cele mai importante instrumente de ajustare a imaginii românilor stabiliți peste graniță, alături de sport, este cultura.

Legitimarea românilor prin cultură, ca grup și alipirea imaginii lor la simboluri instituționale culturale care îi reprezintă și care funcționează în străinătate, va putea face trecerea mult mai rapid, la un alt tip de percepție a comunităților de români aflate în străinătate.

Din acest motiv, este esențială deschiderea unui proces de conștientizare a sprijinului de care românii din Diaspora, pot beneficia prin cultură. De asemenea, o cartografiere a principalelor entități românești culturale, aflate peste hotare, adevărate puncte de reper identitar ale celor care trăiesc departe de casă, dar iubesc limba și cultura română.

Românii din diaspora vor găsi în cultura română un aliat și o înlesnire a vieții și a stării lor de bine în străinătate, cultura având puterea de a micșora din punct de vedere psihologic și afectiv, distanțele geografice și interpersonale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News