Liberalul Sorin Roșca Stănescu a fost condamnat în dosarul Rompetrol la doi ani și patru luni de închisoare cu executare, de către Curtea de Apel București. 

Fapte prescrise, încadrare schimbată

Jurnalul Național scrie că sentinţa din 2014 este asociată cu realităţile oferite de dictactorii Ceauşescu şi Gaddafi judecate la distanţă de peste 25 de ani distanță, sub regimul Băsescu. Faptele pentru care este acuzat Sorin Roşca Stănescu, alături de ceilalți inculpați din dosar, au fost prescrise din 2012. La termenul din 9 septembrie 2014, avocatul lui Sorin Roșca Stănescu a cerut judecătoarelor de la  Secţia a I-a penală a Curţii de Apel Bucureşti să constate împlinirea termenului de prescripție. Cele două fapte de care a fost acuzat s-au prescris încă din octombrie 2012. În plus, el a fost judecată în baza unei legi ce a intrat în vigoare la două luni de la data la care s-ar fi comis faptele, iar legea nu se poate aplica retroactiv. Sorin Roșca Stănescu a fost însă condamat, o lună mai târziu, prin schimbarea încadrării juridice. 

58 de milioane de dolari și peste 22 de ani de închisoare

În dosarul Rompetrol au fost dați, în total, 22,4 ani de ani de închisoare. În ceea ce privește banii pentru Ministerul Finanțelor Publice, suma se ridică la 58 milioane de dolari. Sunt dispuse măsuri asigurătorii pentru recuperarea acestei sume.

De unde provine prejudiciul

Prejudiciul are urme adânci, dinainte de revoluție. Rompetrol, pe atunci Regia Autonomă Petrom RA, concesionare pentru 20 de ani un perimetru petroliei din bazinul Murzuk, din Sahara, Libia, în vederea exploatării. Exploatarea se făcea jumătate de către statul libian, jumătate de către Rompetrol. După revoluție, statul român nu a mai avut bani să investească. A vândut partea sa de exploatare către grupul spaniol Repsol pentru suma de 85 de milioane de dolari care urmau să fie plătite în tranşe până în anul 2008. În 1995, statul a încasat prima tranşă virată de Repsol în valoare de 21,6 milioane de dolari. După ce Dinu Patriciu a devenit acționat majoritar al Rompetrol, a început demersurile pentru încasarea creanței din Libia. Anchetatorii spun că s-a făcut prin substituirea în mod fraudulos, prin cesionarea drepturilor de încasare a datoriei către firma The Rompetrol Group BV Olanda, care devenise acționar majoritar al Rompetrol SA. Dinu Patriciu a decis că sumele provenite aparțin Rompetrol, nu statului și a vândut creanța pentru 35 de milioane de dolari. Rompetrol Group BV Olanda urma să dobândească restul de 40 milioane de dolari. Reprezentanții Rompetrol Group BV Olanda la acea vreme erau Dinu Patriciu, Philip Stephenson şi Sorin Marin. Ulterior, prin încheierea unor contracte succesive s-ar fi ascuns adevarata provenienţă a banilor cu care a fost majorat capitalul social al Rompetrol Rafinare, susţineau anchetatorii. În apărarea sa, Rompetrol a depus la dosar un document emis de ANAF, care "ar fi constatat, într-o excepţie de formă, ca pretenţia în restituirea sumelor virate la bugetul de stat este prescrisă". Însă, toată corespondenţa purtată între Ministerul Finanţelor şi Rompetrol, în legătură cu derularea acordului EPSA, nu se mai găseşte în arhivele MFP sau ale Rompetrol. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News