Ne-a fost dat astazi sa auzim un briefing extrem de lung si plicticos al premierului Emil Boc. A repetat lucruri neadevarate, pe care romanii le-au invatat pe dinafara. Dar nu a suflat o vorba despre cea mai scandaloasa informatie a momentului. Si anume faptul ca avem Raportul Curtii de Conturi pentru anul 2011. Iar acest raport demonstreza ca, la nivel guvernamental, se fura incredibil de mult. Si, in timp ce intreaga presa, ca de altfel si opinia publica, dezbate aceasta situatie, premierul vine, pentru prima data in acest an in fata natiunii, pentru a se referi la proiecte care nu intereseaza pe nimeni. Ce se intampla? Este vorba de rea-vointa si rea-credinta? Sau avem un guvern de vazduhisti?

Este al treilea an consecutiv cand cea mai importanta autoritate a statului in materie de control asupra corectitudinii unor operatii financiare facute de institutiile statului, Curtea de Conturi, constata, intr-un mod cat se poate de serios, de profesionist si de oficial, ca in aceasta tara se fura pe rupte. Numai daca ne uitam la bunurile si serviciile achizitionate de institutiile publice vom constata ca peste 10 miliarde de euro sunt sub semnul intrebarii. In cele mai multe situatii avem de-a face cu infractiuni. Si nu este exclus ca in unele sa fie vorba doar de incompetenta si prostie. Nici macar Ministerul Finantelor nu a scapat cu fata curata. Sunt atatea lucruri neclare in modul in care acest minister a cheltuit banii publici, incat Curtea de Conturi a fost in imposibilitate de a-i acorda o descarcare pentru anul trecut. Dar acesta este doar un exemplu. Celelalte sunt cuprinse in nu mai putin de 500 de pagini, care cuprind cifre, date si acuzatii nimicitoare iar presa, atat cat a mai ramas presa libera, dezbate in aceste zile, in limita spatiilor si timpului de care dispune, atat cat poate sa dezbata.

Care este semnificatia tacerii primului ministru? Care este semnificatia tacerii Presedintelui Romaniei? Cum de cele doua instante nu sar in sus, nu denunta public hotia si nu solicita anchetarea prompta a faptelor? Ce reprezinta aceasta stranie tacere?

Atunci cand institutiile statului nu pot fi descarcate de gestiune, atunci cand bilantul controalelor facute de cea mai importanta institutie din domeniu arata ca, aproape in toate institutiile sub control guvernamental, se produce o uriasa hemoragie de bani publici, evenimentul ar trebui sa fie singurul care sa ocupe agenda de lucru a politicienilor, in special a celor responsabili, a partidelor politice, in special a celor de la guvernare, dar si a acelor institutii abilitate prin Constitutie si alte legi ale statului, sa produca dovezi impotriva celor vinovati, sa-i defere justitiei si, prin probele administrate, sa-i condamne la ani grei de puscarie. Pentru ca, in definitiv, ce demonstreaza Raportul Curtii de Conturi, care seamana cu cel de anul trecut si cel de acum doi ani? Ca, in Romania, se fura pe rupte. Ca principalii autori sunt inalti functionari publici. Ca avem o coruptie institutionalizata. Si, in fine, ca dispunem, tocmai in urma acestor controale si in urma Raportului Curtii de Conturi, de probatoriul necesar pentru ca procurorii doamnei Kovesi si procurorii domnului Daniel Morar sa declanseze mii de anchete.

Citește mai multe pe Corect News

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News