Sondaj. O treime dintre europeni sunt deciși să voteze cu partidele extremiste; electoratul populiștilor aproape s-a triplat în ultimii 30 de ani

Analiza a peste 100 de politologi din 31 de țări a constatat că la alegerile naționale de anul trecut, un record de 32% dintre alegătorii europeni au votat pentru partidele anti-establishment, comparativ cu 20% la începutul anilor 2000 și 12% la începutul anilor 1990.

Cercetarea, condusă de Matthijs Rooduijn, politolog la Universitatea din Amsterdam și distribuită exclusiv la The Guardian, a constatat, de asemenea, că aproximativ jumătate dintre alegătorii anti-establishment susțin partidele de extremă dreapta – și aceasta este cota de voturi care crește cel mai rapid, câtă vreme numărul partidelor de extremă dreapta este dublu față de cel al formațiunilor de extremă stânga.

„Există fluctuații, dar tendința de bază este că cifrele continuă să crească”, a spus Rooduijn. „Partidele mainstream pierd voturi; partidele anti-establishment câștigă. Contează, pentru că multe studii arată acum că atunci când populiștii își asigură puterea sau exercită influență asupra puterii, calitatea democrației liberale scade.”

Din cauza radicalizării generale, cercetătorii au fost nevoiți să ia în considerare și trecerea mai multor partide de centru-dreapta către extrema dreaptă.

„Am vorbit mult despre reclasificarea conservatorilor din Marea Britanie, partidului VVD al lui Mark Rutte în Țările de Jos, Les Républicains în Franța și ÖVP în Austria”, a spus Rooduijn. „În cele din urmă, nu i-am trecut la grupurile de extremă dreapta pentru că nativismul nu a fost punctul lor central de campanie. Dar putem face asta în viitor.”

Platforma PopuList a fost lansată acum cinci ani în parteneriat cu The Guardian. În acest an, identifică 234 de partide anti-establishment din Europa, inclusiv 165 de partide populiste (majoritatea fie de extremă stângă, fie de extremă dreaptă). Aceasta clasifică 61 de partide drept extremă stângă și 112 de extremă dreapta (majoritatea, dar nu toate, populiste).

De obicei, combinat cu o „ideologie gazdă” de dreapta sau de stânga, populismul împarte societatea în două grupuri omogene și opuse, un „popor pur” versus o „elită coruptă”, și susține că toată politica ar trebui să fie o expresie a „voinței poporului”, mai degrabă în ideea unei dictaturi a majorității, decât în spiritul democrației.

Susținătorii populismului spun că apartenența lor reprezintă un corector democratic, care privilegiază persoana obișnuită împotriva elitelor, a intereselor proprii și a unui establishment înrădăcinat. Criticii spun că populiștii, o data ajunși la putere, subminează adesea normele democratice, începând cu sistemul judiciar și coruperea mass-media sau trecând direct la eliminarea drepturilor minorităților, prin abuz de putere.

„Pentru populiști, tot ceea ce se află între voința oamenilor și elaborarea politicilor este de fapt rău, chiar dacă vorbim despre acele controale și echilibre vitale – o presă liberă, instanțe independente, protecție pentru minorități – care sunt o parte esențială a unei democrații liberale”, a spus Rooduijn.

Alăturându-se autoproclamatului lider iliberal al Ungariei, Viktor Orbán, și partidului de guvernământ Lege & Justiție din Polonia, mai mulți lideri și partide populiste de extremă dreapta, printre care Giorgia Meloni din Italia și, în regiunea nordică, Partidul Finlandez și Democrații Suedezi au intrat recent la guvernare sau susțin coaliții guvernamentale.

Alte partide văd o mare creștere a popularității. Partidul pentru Libertatea din Austria (FPÖ) este confortabil în fruntea sondajelor la un an de la alegeri, AfD din Germania și-a dublat cota de voturi potențiale la 22% și se află pe locul al doilea, în fața SPD (de centru-stânga), în timp ce Marine Le Pen pare să aibă cel mai bun culoar de până acum la președinția franceză.

Trei partide de extremă dreapta, xenofobe, din Grecia, au câștigat locuri parlamentare la votul din iunie. Deși niște speranță a venit din Spania, unde Vox a pierdut mai mult de o treime din deputați în iulie, partidele populiste și insurgente ar putea decide soarta viitoarelor alegeri din Slovacia, Polonia și Țările de Jos.

O multitudine de factori stau în spatele acestei tendințe, potrivit cercetătorilor, care au examinat partidele care au câștigat cel puțin un loc parlamentar sau 2% din voturi la alegerile parlamentare naționale, din 1989 încoace.

„Partidele de extremă dreaptă, în special, și-au lărgit cu adevărat baza de alegători și formează coaliții cu preocupări foarte diferite”, a spus Daphne Halikiopoulou, politolog la Universitatea din York și co-autor al listei PopuList.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News