Întrebați dacă în contextul creșterii prețurilor oamenii vor fi tentați să cumpere produse de pe piața neagră vândute la prețuri mai mici, 74% dintre participanți au răspuns afirmativ. Trei din zece respondenți recunosc deschis că vor fi tentați chiar ei să cumpere produse de pe piața neagră. Aceștia sunt mai degrabă bărbați, persoane tinere, cu nivel mai scăzut de educație. Principalele produse pe care intervievații menționează că le vor cumpăra de pe piața neagră sunt produse alimentare (57% dintre persoane le menționează), îmbrăcăminte și încălțăminte (31%); alte produse, menționate mai puțin frecvent sunt cosmetice și produse de igienă (12%), electronice (11%), țigări (10%).

”Creșterea prețurilor a fost pe tot parcursul anului 2022 principala îngrijorarea a românilor și toate datele noastre arată că se menține și în acest an, cel puțin deocamdată, la același nivel. Creșterea prețurilor a generat scăderea puterii de cumpărare astfel că aproape o treime dintre participanții la sondaj spun acum că ar fi tentați să cumpere produse de pe piața neagră, la un preț mai mic. Dar, în sine, cifra este îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât produsele alimentare sunt pe primul loc între categoriile de produse pe care respondenții le indică pentru a face astfel de achiziții. Credem că, în acest context, este important ca autoritățile, reprezentanții producătorilor, cei ai distribuitorilor și ai comercianților să își unească eforturile pentru a informa oamenii cu privire la toate riscurile la care se expun atunci când cumpără produse de pe piața neagră”, a explicat Antonio Amuza, sociolog IRES.

Românii au indicat industria lemnului (85%), industria tutunului (81%), industria alcoolului (76%), îmbrăcăminte și încălțăminte (75%), industria alimentară (58%), industria farma (47%), industria auto (47%) și industria cosmetică (43%) ca fiind sectoarele economice în care se prefigurează cele mai mari probleme legate de traficul ilicit de mărfuri în anul 2023.

China, Turcia și Ucraina-principalele surse de contrabandă și contrafacere

Guvernul este văzut drept principalul responsabil pentru problemele legate de contrabandă, contrafacerea sau trafic ilicit în cazul industriei tutunului, a exploatării lemnului, a industriei alimentare sau a celei auto. Producătorii, în schimb, sunt percepuți drept responsabili pentru aceste probleme în cazul industriei cosmetice, a industriei farma și în cazul comercializării de îmbrăcăminte/încălțăminte. Pentru problemele legate de contrabandă, contrafacere sau trafic ilicit în domeniul serviciilor de curierat și al industriei alcoolului, consumatorii sunt percepuți drept principalii responsabili.

China, Turcia, Ucraina și Republica Moldova sunt identificate drept principalele surse pentru produsele contrafăcute sau provenite din contrabandă. Războiul din Ucraina este perceput ca un factor de creștere a traficul ilicit de mărfuri pentru aproape jumătate dintre români.

Românii susțin boicotul firmelor austriece, dar nu și blocarea prin veto a deciziilor UE

Neadmiterea României în spațiul Schengen este decodificată ca un efect al intereselor politice și economice ale unor țări din UE (43%), a corupției (23%), dar și a inabilității autorităților publice din România (președinte, guvern și parlament) în gestionarea acestui obiectiv strategic. Migrația ilegală cu 9% din răspunsuri și traficul ilicit de mărfuri cu 2%  sunt considerate de români teme care nu au influențat, de fapt, decizia Consiliului JAI.

Paradoxal, întrebați care sunt soluțiile autorităților române pentru creșterea șanselor țării noastre de accedere în spațiul Schengen, respondenții au indicat: combaterea mai eficientă a traficul ilicit de mărfuri, neînstrăinarea resurselor țării, intensificarea eforturilor diplomatice, controlul mai atent asupra companiilor străine din România, securizarea mai bună a frontierelor față de imigranții ilegali și, doar ca ultimă opțiune, blocarea prin veto a deciziilor Uniunii Europene.

Pentru populație, un comportament mai responsabil în afara țării, colaborarea cu statul pentru combaterea migrației ilegale, refuzul de a cumpăra mărfuri din traficul ilicit, dar și boicotarea anumitor companii străine ar fi principalele opțiuni de suport pentru admiterea în spațiul Schengen.

Sondajul, reprezentativ la nivel național

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES a derulat, la comanda  Asociației pentru Combaterea Traficului Ilicit Viitorul (ACTIV), un amplu studiu sociologic la nivel național privitor la fenomenele contrabandei și contrafacerii în România. Studiul a fost realizat, la nivel național pe un eșantion de 1.044 de persoane și este reprezentativ pentru populația adultă a României. Culegerea datelor s-a realizat telefonic (CATI), iar marja de eroare este de ±3,03%. Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul”- ACTIV are drept scop promovarea, sprijinirea realizarea și coordonarea de activități care să contribuie la conștientizarea publicului și a autorităților cu privire la efectele negative ale traficului ilicit de mărfuri. IRES a fost înființat în 2009 și funcționează ca un think tank independent, o parte dintre studiile și proiectele pe care le dezvoltă fiind dedicate optimizării politicilor publice în diferite domenii ale societății românești. IRES, una dintre cele mai mari companii românești de cercetare de piață, este membru al ESOMAR (European Society for Opinion and Marketing Research) și realizează activitatea la cele mai înalte standarde profesionale, respectând practicile internaționale în acest domeniu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News