Partidul Conservator revine în preferinţele votanţilor britanici. Premierul Boris Johnson nu este însă favorit pentru realegere din cauza problemelor de etică cu care se confruntă.

Partidul Conservator al Marii Britanii şi-a recuperat o parte din procentele pierdute faţă de Partidul Laburist conform unui sondaj de opinie, raportează Reuters.

Dar evaluările premierului Boris Johnson rămân negative pentru că se confruntă cu probleme de etică precum strângerea de fonduri secrete pentru renovarea apartamentului său.

Compania de sondaje Opinium a declarat că ratingul laburiştilor a fost de 39% într-un sondaj din 5-7 ianuarie, neschimbat de la sfârşitul lunii decembrie, în timp ce sprijinul pentru conservatori a crescut cu 2 puncte procentuale la 34%. Liberal-democraţii au 11%, iar Partidul Verzilor a ajuns la 5%.

Marea Britanie urmează să organizeze alegerile legislative până în 2024. Dar Johnson, care în decembrie 2019 a câştigat cea mai mare majoritate parlamentară a conservatorilor din 1987, se confruntă cu un test electoral în mai 2022 când vor avea loc alegeri municipale.

Sondajul de pe Bloomberg de pe 25 decembrie 2021 arăta că Partidul Laburist avea 40% în vreme ce Partidul Conservator avea 32%.

Sondajul de pe Politico din 3 ianuarie 2022 arăta că laburiştii aveau 39%, iar conservatorii 34%, fiind în creştere după ce popularitatea acestora a scăzut din noiembrie 2021. Popularitatea Partidului Liberal-Democrat a crescut atunci la 10%

Cota netă de încredere în Boris Johnson în sondajul Opinium a fost de minus 24%, având o creştere de la de minus 31% cât avea înainte de Crăciun. Actualul premier se află cu mult în urma liderului Partidului Laburist, Keir Starmer, care are plus 3%, transmite Mediafax.

Alte ştiri externe: 

Dispute teritoriale în Marea Egee între Grecia şi Turcia

Ministrul Apărării turc a avertizat Grecia că ar trebui să se abţină de la a testa răbdarea Turciei cu provocări, inclusiv cu ameninţarea de a-şi extinde apele teritoriale în Marea Egee.Tensiunile au izbucnit în vara lui 2020 cu privire la drepturile de foraj în zonele din Marea Mediterană.

Vorbind cu un grup de jurnalişti la Ankara, Hulusi Akar a mai spus că Turcia doreşte să rezolve disputele cu Grecia vecină şi colegă membru NATO prin dialog şi să transforme Marea Egee într-o „mare prietenoasă”, dar a acuzat Atena că continuă cu ceea ce el a spus că sunt acţiuni provocatoare inclusiv militarizarea insulelor din apropierea Turciei continentale, cu încălcarea acordurilor internaţionale.

„Grecia nu ar trebui să calculeze greşit şi să creadă că este momentul potrivit pentru a extinde apele teritoriale la 12 mile”, a spus Akar. „Nu ar trebui să ne testeze în niciun fel şi nu ar trebui să se angajeze într-o astfel de aventură. Sper să nu facă o asemenea greşeală”, potrivit AP.

El a adăugat: „Lăsaţi cele două părţi să beneficieze de resurse, lăsaţi atât poporul turc, cât şi poporul grec să trăiască fericit şi prosper”.

Grecia şi Turcia au fost de mult timp în contradicţie cu privire la o serie de dispute, inclusiv drepturile teritoriale în Marea Egee şi drepturile de explorare energetică în estul Mediteranei. Tensiunile au izbucnit în vara lui 2020 cu privire la drepturile de foraj în zonele din Marea Mediterană, unde Grecia şi Cipru îşi revendică propria zonă economică exclusivă.

Columbia sub teroare. Rebelii de stânga revendică un atac recent

Armata de Eliberare Naţională din Columbia, un grup paramilitar revoluţionar de stânga, a revendicat atacul din Cali care a rănit mai mulţi ofiţeri de poliţie. Grupul paramilitar a avertizat cu „represali” încă din octombrie 2021 după ce un atac guvernamental l-a ucis unul pe dintre comandanţii săi.

Armata de Eliberare Naţională din Columbia, un grup paramilitar revoluţionar de stânga, a revendicat sâmbătă atacul recent din al treilea oraş ca mărime al ţării, Cali, care a rănit mai mulţi ofiţeri de poliţie, raportează Reuters.

Grupul paramilitar a avertizat cu „represali” încă din octombrie 2021 după ce un atac guvernamental l-a ucis unul pe dintre comandanţii săi de top, conform Al-Jazeera.

Gruparea a fost fondată în anul 1964 şi pledează pentru ideologia marxistă şi comunism. În 2019 s-a estimat că grupul este alcătuit din aproximativ 2500 de membri.

Armata de Eliberare Naţională din Columbia a fost clasificată drept organizaţie teroristă de către guvernele din Columbia, Statele Unite ale Americii, Canada, Uniunea Europeană şi Venezuela.

Pe 17 ianuarie 2019, gruparea teroristă a comis un atentat la Bogotá, capitala Columbiei, unde a detonat un automobil şi a rezultat moartea a 22 de oameni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News