Sondaj Edelman 2024: Nou factor de risc într-un an electoral istoric pentru România
Data publicării:
Autor: Anca Murgoci
WhatsApp
Sursa foto: https://www.freepik.com/, @freepik
Sursa foto: https://www.freepik.com/, @freepik
Barometrul de Încredere Edelman 2024 arată că inovarea a devenit un nou factor de risc pentru încredere.

Cercetarea scoate la iveală falii politice în acceptarea inovațiilor

Barometrul de Încredere Edelman 2024 indică o ruptură între societate și inovare care a devenit noul factor ce adâncește polarizarea. Respondenții consideră, în raport de 1 la 2, că inovarea este prost gestionată; acest lucru fiind valabil pentru toate grupele de vârstă, toate nivelurile de venit și indiferent de gen. Iar atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, oamenii sunt mai predispuși să spună că inovarea este prost gestionată decât bine gestionată. Inovațiile au devenit, de asemenea, politizate, în special în democrațiile occidentale, unde este mult mai probabil ca persoanele de dreapta să le respingă decât cele de stânga; cele mai mari diferențe între cei de dreapta și cei de stânga înregistrându-se în SUA (41 de puncte), Australia (23 de puncte), Germania (20 de puncte) și Canada (18 puncte).

„Inovarea e în creștere și ar trebui să fie un factor de dezvoltare, dar va fi împiedicată dacă mediul de afaceri nu acordă la fel de multă atenție acceptării acesteia precum acordă cercetării și dezvoltării”, a declarat Richard Edelman, CEO al Edelman.

„Mai mult de două treimi dintre respondenții care spun că inovarea este gestionată în mod defectuos cred că societatea se schimbă prea repede și nu în moduri benefice «oamenilor ca mine» (69%). Diferențele masive dintre clase, dezechilibrul uriaș între încrederea în mediul de afaceri și încrederea în guvernare, și infodemia au fost forțele care au stat la baza declinului încrederii și a polarizării. Teama de inovare a devenit acum a patra forță hrănitoare a populismului.”

Mediul de afaceri are cele mai mari șanse de a întoarce acest trend, deoarece este instituția în care se are cea mai mare încredere atât în general, cât și atunci când vine vorba de introducerea de noi inovații în societate. Dar trebuie să se concentreze pe explicarea impactului inovării și a efectelor net pozitive ale acesteia pentru societate, nu doar pentru investitori. Totuși, acesta nu poate acționa singur. În ultimul deceniu, Barometrul de Încredere a înregistrat o creștere de 15 puncte (de la 45% la 60%) a numărului de persoane care consideră că un parteneriat între întreprinderi și guvern în vederea dezvoltării și implementării de inovații bazate pe tehnologie le-ar spori încrederea în întreprinderi. Aproape două treimi dintre angajați se așteaptă ca directorii executivi să gestioneze schimbările care au loc în societate, nu doar pe cele care au loc în afacerea lor (62%), iar aproximativ 8 din 10 angajați spun că este important ca directorul lor executiv să vorbească public despre competențele profesionale ale viitorului (82%), despre utilizarea etică a tehnologiei (79%) și despre impactul automatizării asupra locurilor de muncă (78%).

Multă lume crede că știința își pierde independența: în fața guvernului, a finanțatorilor și a procesului politic. În SUA, două treimi dintre respondenți cred că știința a devenit politizată (67%), iar în China, trei sferturi dintre respondenți spun că guvernul și organizațiile care finanțează cercetarea au o influență prea mare asupra modului în care se face știință (75%). Atunci când oamenii consideră că inovarea este prost gestionată, sunt mai predispuși să spună că sistemul este părtinitor în favoarea celor bogați decât cei care consideră că inovarea este bine gestionată (82% vs. 53%). Acest lucru a dus la o dispersare a autorității, în care oamenii au la fel de multă încredere în „cineva ca mine” (74%) cum au în oamenii de știință și experți (74%) pentru a le spune adevărul despre noile tehnologii și inovații.

Încrederea este asediată de mai multe forțe

„Pe fondul celui mai amplu an electoral din istorie, cu peste 50 de alegeri programate, încrederea este asediată de mai multe forțe”, a declarat Kirsty Graham, Global Practices and Sectors President la Edelman.

„Îngrijorarea cu privire la impactul inovării și la cei care o conduc a dus la o mai mare suspiciune față de sistemele economice și politice. Instituțiile trebuie să colaboreze pentru a răspunde acestor îngrijorări, astfel încât inovarea și progresul să poată continua.”

„Barometrul de Încredere Edelman este un instrument unic, folosit la nivel global pentru înțelegerea lumii în care trăim. Ediția de anul acesta se concentrează pe poziția inovației în societate; cât de acceptată este și cum percep oamenii reglementarea și gestionarea acesteia. Percepția generală este că știința a devenit politizată și oamenii se tem că guvernele au un control prea mare asupra cercetării și rezultatelor acesteia, astfel că ajung să nu aibă încredere și să respingă inovațiile. În contextul acesta și într-un an electoral istoric, în care în România vom avea patru rânduri de alegeri, parteneriatul public-privat este esențial pentru creșterea înțelegerii și acceptării noilor tehnologii și inovații. Punem la dispoziția publicului acest studiu, cu speranța că atât mediul de afaceri, cât și cel politic vor avea o mai clară înțelegere a contextului global în care trăim si operăm, a tendințelor și schimbărilor care se prefigurează, multe dintre ele fiind valabile și în cazul României”, a subliniat Corina Vințan, CEO Links Associates - afiliat Edelman.

Alte concluzii ale Barometrului de Încredere Edelman 2024 includ:



Marea Britanie (39) se numără printre țările cu cea mai scăzută încredere, conform indicelui de încredere, și niciuna dintre celelalte țări din G7 nu are un indice crescut: Canada (53); Italia (50); Franța (47); SUA (46); Germania (45); Japonia (39).


Teama de un război informațional (61%) a crescut cu șase puncte față de anul trecut, fiind cea mai mare creștere dintre temerile sociale. Raportul indică și o creștere a convingerii că liderii societății, inclusiv jurnaliștii (64%), guvernanții (63%) și liderii din mediul de afaceri (61%), încearcă în mod intenționat să inducă oamenii în eroare spunând lucruri despre care știu că sunt false.


Guvernul (51%) nu beneficiază de încredere în 17 din 28 de țări studiate, inclusiv în SUA (40%), Germania (42%), Marea Britanie (30%, în scădere cu 7 procente). Media (50%) rămâne instituția cu cea mai scăzută încredere la nivel global, nefiindu-i acordată încredere în 15 din 28 de țări, inclusiv în SUA (39%), Japonia (33%), Marea Britanie (31%, în scădere cu 6 procente).


Încrederea rămâne la nivel local, „Angajatorul meu” (79% încredere în rândul angajaților) fiind din nou cea mai de încredere instituție în toate țările analizate, cu excepția Coreei de Sud (49%). „Directorul meu general” (69% încredere în rândul angajaților) este, de asemenea, mai de încredere decât directorii generali (51%).


Guvernanții (42%) sunt printre cei mai puțin de încredere dintre liderii societății, jurnaliștii (49%) și directorii executivi (51%) fiind doar puțin mai de încredere. În schimb, oamenii de știință (77%), profesorii (74%), „directorul meu general” (69% în rândul angajaților), cetățenii „țării mele” (63%) și „vecinii mei” (62%) beneficiază de încredere.


Raportul indică decalaje uriașe între încrederea în întreprinderile care alcătuiesc sectoarele industriale și încrederea în inovațiile din respectivele industrii, inclusiv un decalaj de 26 de puncte între încrederea în întreprinderile din sectorul tehnologic (76%) și încrederea în inteligența artificială (50%); un decalaj de 23 de puncte între încrederea în întreprinderile din sectorul sănătății (73%) și încrederea în medicina bazată pe gene (50%); și încrederea în întreprinderile din sectorul alimentar și al băuturilor (72%) și încrederea în alimentele modificate genetic (32%).


În ultimii 10 ani, încrederea a scăzut semnificativ în companiile cu sediul în cele mai mari țări exportatoare, inclusiv China (din 2014 până în 2024, cu 3 puncte, până la 30%), SUA (cu 9 puncte, până la 53%) și Germania (cu 9 puncte, până la 62%). Chiar și cu un declin de 9 puncte în ultimul deceniu, Germania (62%) rămâne al doilea cel mai de încredere brand de țară, după Canada (64%). Iar brandul de țară al Chinei (30%) rămâne printre cele mai puțin de încredere, alături de cel al Indiei (32%).

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel