”Soldații neînarmați uciși cu sânge rece”, Armenia acuză Azerbaidjanul de crime de război
Autor: Elena Didila | Publicat pe: 03 oct 2022, 22:42
WhatsApp
Foto Ilustrativ Pixabay
Foto Ilustrativ Pixabay
Acuzația vine la câteva ore de la inaugurarea unui noi gazoduct între Grecia și Bulgaria care ar trebui să crească fluxul de gaz care sosește în Europa de la Baku. 

Un grup de soldați azeri care împușcă prizonierii neînarmați, ucigându-i. Așa arată un videoclip care circulă pe rețelele de socializare și care, potrivit Armeniei, este dovada crimelor de război pe care Azerbaidjanul le comite de când armata sa a lansat noua ofensivă împotriva Erevanului.

Potrivit celor relatate și de ambasadorul armean în Italia, Tsovinar Hambardzumyan, imaginile arată ”soldați azerbaijani” care ”împușcă soldați armeni neînarmați, băieți între 18 și 20 de ani”.

Toivo Klaar, reprezentantul special al UE pentru Caucazul de Sud, a comentat videoclipul pe Twitter: ”Dacă acest videoclip se dovedește a fi autentic, atunci aceasta este o crimă de război care trebuie investigată și autorii pedepsiți”.

Dar pentru Hambardzumyan nu există nicio îndoială cu privire la autenticitatea sa: ”Ziarele și toate mass-media trebuie să își îndeplinească funcția de difuzare a informațiilor, pentru ca adevărul să fie cunoscut și vinovații să fie condamnați și pedepsiți”, a declarat Tsovinar Hambardzumyan, scrie Today.

Ministerul de Externe din Erevan susține, de asemenea, că videoclipul este autentic. Azerbaidjanul, la rândul său, nu a negat reconstrucția autorităților armene, dar într-o notă a criticat acuzațiile drept ”un exemplu de ipocrizie a unei țări care a dus o politică agresivă de zeci de ani, călcând în picioare drepturile fundamentale ale aproape milioane de oameni și care au comis numeroase crime de război împotriva personalului militar, precum și a civililor”, scrie Ministerul de Externe din Baku, referindu-se la acțiunile Erevanului în Nagorno Karabakh, regiunea disputată între cele două țări.

Nu este prima dată când armata azeră este acuzată de crime de război de către Armenia după izbucnirea unor noi tensiuni

Într-un videoclip difuzat pe 16 septembrie, o armeancă moartă este văzută dezbrăcată și mutilată. Baku a respins mereu autenticitatea acestor imagini, dar a promis că se va face o ”anchetă amănunțită” asupra videoclipului execuțiilor și că ”vor fi luate măsuri legale”.

O promisiune făcută și în 2020, când o serie de videoclipuri au arătat presupuse torturi aplicate de soldații azeri asupra soldaților armeni din Nagorno Karabakh. Însă ancheta s-a încheiat fără nimic și unuia dintre bănuiții militari i s-a acordat chiar o onoare. 

Pe de altă parte, Baku a răspuns la ultimele acuzații amintind de presupusele crime de război care ar fi fost comise de armeni în 1992, în timpul primului război din Karabakh: ”Într-o singură noapte, pe 26 februarie 1992, 613 civili au fost uciși cu brutalitate în orașul Khojaly, iar până acum nu au fost furnizate informații cu privire la soarta a 4.000 de azeri”, se arată într-o notă a Ministerului de Externe azer.

Gazul azer

Noua ciocnire armată dintre Azerbaidjan și Armenia a început în această vară și a făcut deja peste 100 de victime printre soldați și civili. Potrivit analiștilor, Baku a decis să lanseze atacul bazându-se pe faptul că Rusia, angajată pe frontul ucrainean, nu ar avea nici puterea și nici voința să ajute Erevan așa cum a făcut-o în trecut.

Azerbaidjanul, care a fost întotdeauna susținut de Turcia, se bucură acum și de sprijinul reînnoit al Uniunii Europene. Duminică, inaugurând noua legătură dintre Grecia și Bulgaria, care va fi conectată la TAP și va duce la o creștere a livrărilor de gaze din Azerbaidjan către Europa, președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, a declarat că lucrarea reprezintă o ”întorsătură”, care va elibera ”regiunea baltică” de Rusia.

Citește și:

Război Azerbaidjan - Armenia, coincidență suspectă. Se întâmplă după ce von der Leyen a dat mâna cu liderul Azerbaidjanului și a explodat exportul de gaze

Ambele țări se acuză reciproc că și-au reluat ostilitățile, după armistițiul făcut în 2020 după al doilea conflict pentru controlul Nagorno-Karabah, regiune disputată de cel puțin un secol de Baku și Erevan, scrie Europa Today.

De data aceasta însă, ciocnirile au avut loc în afara acestei regiuni, la armenii Jermuk și Verin Shorzha, ceea ce ar confirma reconstrucțiile conform cărora ne-am afla în fața unei agresiuni dinspre Azerbaidjan. O agresiune care ar putea fi consecința indirectă a războiului din Ucraina și a rolului mai central al lui Baku în furnizarea de gaze și petrol către Europa.

Mai mult, noua ofensivă de la Baku are o coincidență temporală suspectă cu acordul semnat în iulie anul trecut cu Comisia Europeană, când președintele Ursula von der Leyen a vizitat țara pentru a da mâna cu Ilham Aliyev, liderul Azerbaidjanului, venit la putere în 2003.

Această înăsprire a dus la o creștere cu 30% a exporturilor de gaze din zăcămintele azere către Europa prin TAP: 10-12 miliarde de metri cubi direcționați către Grecia și Italia până în 2022 pentru a înlocui livrările rusești. În plus, Bruxelles și Baku sunt pe cale să finanțeze dublarea conductei trans-adriatice. 

Acordul cu UE a făcut ca mai multe organizații umanitare internaționale să evidențieze încălcările drepturilor sociale, politice și umanitare din țară.

Potrivit indicelui Economist's Democracy, regimul din Baku este un regim autoritar care îl plasează pe locul 141 din 167 de țări analizate pentru starea democrației. Rusia, spre comparație, este pe locul 121. Cu toate acestea, Moscova însăși a jucat întotdeauna un rol în tensiunile dintre Azerbaidjan și Armenia.

Cele două foste republici sovietice au dat bătăi de cap Kremlinului încă din timpul în care se aflau în interiorul URSS. După dizolvarea Uniunii Sovietice, Rusia a continuat să-și exercite influența în zonă, dar a favorizat relațiile cu Armenia.

Baku, pe de altă parte, a putut conta pe sprijinul din ce în ce mai strâns al Turciei, de care este legată, printre altele, de o conductă de petrol care transportă petrolul azerbaigian către coastele mediteraneene turcești și de acolo în Europa.

Citește mai mult AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?