Data publicării:
Soarele artificial al Chinei. Ultimul experiment care sperie Occidentul
Soarele artificial al Chinei, un experiment de fuziune nucleară, a început în luna decembrie la Institutul de Științe Fizice Hefei.
O nouă rundă de experimente de fuziune nucleară pentru un tokamak supraconductor avansat (EAST), sau „soare artificial chinezesc”, a început luna aceasta la Institutul de Științe Fizice Hefei, a raportat marți agenția de știri Xinhua. Un tokamak este o mașină care limitează plasma folosind câmpuri magnetice într-o formă circulară, asemenea unei gogoși, pe care oamenii de știință o numesc torus. Într-un tokamak, bobinele de câmp magnetic conțin particulele de plasmă pentru a permite plasmei să atingă condițiile necesare fuziunii, scrie RT.
Potrivit directorului adjunct al institutului, Song Yuntao, experimentul are ca scop modernizarea sistemului de încălzire auxiliară EAST pentru a face soarele artificial „mai fierbinte” și mai „durabil”. Testarea este de așteptat să dureze o jumătate de an.
Reactorul EAST, rupt din Soare
Reactorul EAST a fost proiectat pentru a reproduce procesul de fuziune nucleară efectuat de soare. De când a devenit operațional pentru prima dată în 2006, EAST a fost o platformă de testare deschisă pentru oamenii de știință chinezi și internaționali pentru a efectua experimente legate de fuziune.
Proiectul a stabilit deja mai multe recorduri pentru durata de izolare a plasmei extrem de fierbinți. În iunie, EAST a atins o temperatură maximă de 160 de milioane de grade Celsius, care este de peste zece ori mai fierbinte decât Soarele.
EAST este unul dintre cele trei tokamak-uri interne majore care sunt operate în prezent în toată China. Face parte din instalația International Thermonuclear Experimental Reactor, care va deveni cel mai mare reactor de fuziune nucleară din lume când va începe să funcționeze în 2035.
Ce se întâmplă cu un reactor în cazul unei pene de curent
Valentin Nae, Directorul Sucursalei CNE Cernavodă, a oferit un interviu în exclusivitate pentru DC NEWS, în care a vorbit despre cât de pregătită este România pentru un Blackout, din punct de vedere al centralelor nucleare și a detaliat modul în care reacționează centrala de la Cernavodă în cazul unui Blackout.
"Centrală nuclearoelectrică de la Cernavodă poate funcționa în siguranță și continuitate chiar și în cazul unei opriri îndelungate a alimentării cu electricitate / pene de curent / blackout.
În primul rând, ne dorim să asigurăm populația că aceste scenarii care au fost vehiculate cu privire la un blackout sunt puțin probabile, cel puțin pentru România și putem afirma cu tărie acest lucru bazându-ne în special pe producția constantă, stabilă de energie nucleară.
Sucursala Nuclearelectrica, CNE Cernavodă operează două unități nucleare CANDU, care sunt două dintre cele mai performante unități nucleare din lume dintr-un total de peste 400 de reactoare și are o echipă de profesioniști recunoscuți la nivel internațional. Nuclearelectrica are un rol major la nivel național, contribuind cu peste 18% din energia nucleară la producția totală de energie și 33% la producția de energie fără carbon din România. În același timp, Nuclearelectrica operează o fabrică de combustibil nuclear și este în curs de a realiza un ciclu de combustibil integrat prin achiziționarea unei linii de procesare a concentratului de uraniu pentru sprijinirea proiectelor de investiții pe termen lung ale companiei. De asemenea, pe termen lung, compania are planuri de dezvoltare și investiții menite să crească semnificativ capacitatea de producție: retehnologizarea Unității 1 (care va adăuga 30 ani de funcționare Unității 1, la costuri reduse), construirea de noi capacități de producție (atât CANDU), când și reactoare mici modulare, precum și o serie de alte proiecte menite să susțină programul nuclear.
În cazul unui scenariu ipotetic de întrerupere a alimentării cu energie în țară, CNE Cernavodă continuă să producă energie și să o livreze în SEN, un exemplu în acest sens fiind în decembrie 2009, atunci când CNE Cernavodă a produs energie electrică pentru întreagă zona Dobrogea, deoarece aceasta a fost izolată de restul țării. Unitatea 1 a fost singurul producător care a rămas în sistem și a menținut becurile aprinse cu energie curată. A fost o situație critică. Vă puteți imagina o pană de curent în luna decembrie, iarnă, și ce ar fi putut însemna această situație pentru întreaga zonă Dobrogea? Însă CNE Cernavodă a salvat situația și a alimentat toată zona aprox. 8 ore. Chiar și astăzi, după atâția ani, este un sentiment de mândrie pentru întreaga centrală", a declarat Valentin Nae, pentru DC NEWS.
Citește aici mai multe: Ce înseamnă un Blackout pentru o centrală NUCLEARĂ. Cât de pregătită este România și cum reacționează centrala de la Cernavodă în cazul unei PENE de curent
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News