Curtea Constituţională a Sloveniei a acordat cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex dreptul de a se căsători şi dreptul de a adopta copii în aceleaşi condiţii de care beneficiază şi cuplurile heterosexuale, în urma a două decizii care au fost anunţate public în cursul zilei de vineri, informează DPA.

Cele două decizii, care stipulează că precedentele legi slovene sunt incompatibile cu legislaţia adoptată împotriva discriminării, au fost pronunţate încă din data de 16 iunie, precizează un comunicat al Curţii Constituţionale din Slovenia.

Parlamentul de la Ljubljana a acordat Curţii Constituţionale un termen de şase luni pentru actualizarea legislaţiei. Chiar şi înainte de această actualizare, deciziile anunţate vineri vor intra în vigoare imediat, ceea ce înseamnă că partenerii de viaţă de acelaşi sex vor avea voie din punct de vedere legal să se căsătorească în Slovenia şi să adopte copii încă de vineri, în aceleaşi condiţii ca şi cuplurile heterosexuale.

Deciziile au fost adoptate în urma analizării plângerilor depuse de două cupluri de acelaşi sex: unul al cărui certificat de căsătorie nu fusese recunoscut oficial, iar altul căruia autorităţile slovene i-au refuzat un loc pe o listă a candidaţilor la adopţie.

Până vineri, cuplurile de acelaşi sex din Slovenia aveau voie să încheie doar parteneriate civile şi nu beneficiau de dreptul la adopţie.

Asociaţia Legebitra, care militează pentru drepturile comunităţii LGBT, consideră că deciziile anunţate vineri reprezintă un moment istoric într-o luptă ce durează de 25 de ani.

Ambasadorul Marii Britanii susține comunitatea LGBTQ din România

Niciunul dintre noi nu are drepturile depline când sunt alţii care nu au încă drepturi, a declarat, joi, ambasadorul Marii Britanii, Andrew Noble, în cadrul unei recepţii organizate în colaborare cu mai multe misiuni diplomatice din Capitală, numită "32 de ani de egalitate, incluziune şi libertate în România".

"Cerem pe bună dreptate să avem libertate de exprimare, pentru a fi cea mai bună versiune a noastră, dreptul la educaţie, dreptul de a fi iubit, dreptul la muncă şi să contribuim în societate şi în economie, dreptul de a ne căsători şi de a avea copii, să călătorim în siguranţă sau doar să fim în siguranţă în casele noastre şi să avem mâncare pe masă. Prea mulţi oameni nu au această libertate. Aşa că fac apel la guvernele noastre să ne asigure libertatea prin garantarea drepturilor omului pentru toate persoanele şi grupurile din societate", a afirmat diplomatul britanic.

Evenimentul a reunit reprezentanţi de organizaţii care militează pentru drepturile minorităţilor, diplomaţi şi politicieni.

În acest context, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a apreciat că "schimbarea mentalităţilor este lucrul cel mai dificil de realizat într-o societate".

"Noi am trăit într-o societate opresivă până în 1989 şi comportamentele se schimbă greu. Toleranţa, puterea de a-i asculta pe ceilalţi, bunătatea, generozitatea, incluziunea în viaţa noastră (...) cred că reprezintă până la urmă cel mai bun exemplu şi cea mai bună cale pentru a schimba mentalităţi şi pentru a crede cu adevărat în egalitate, în incluziune şi în libertate", a punctat el.

Ambasadorul Israelului, David Saranga, şi-a amintit că în urmă cu doi ani, când la ambasada sa a fost arborat steagul în culorile curcubeului, simbol al susţinerii faţă de comunitatea LGBT, pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice a apărut un număr "uriaş" de comentarii pline de ură.

"La câteva zile după, am declarat că nu vom tolera discursul de ură, xenofobia, homofobia şi alte exprimări ale urii. Anul acesta am repetat gestul, dar numărul de comentarii pline de ură a fost mult mai mic. Cred că este un proces care durează", a spus diplomatul.

La rândul său, directoarea executivă a Asociaţiei Accept, Teodora Ion-Rotaru, a amintit că în România "comunitatea LGBT încă nu are drepturi de bază, precum recunoaşterea vieţii de familie, a căsătoriei şi a drepturilor parentale".

Pe această temă a vorbit şi Adrian Coman, care, alături de soţul său, a dat România în judecată la CEDO pentru ca mariajul lor să fie recunoscut în ţară.

"Noi suntem o familie, de fapt, dar am încetat să fim una atunci când am aterizat aici, în Bucureşti, unde, în faţa autorităţilor române, suntem străini unul de altul. Am fost consideraţi o familie de către oamenii de rând, cum ar fi o femeie care vindea legume pe marginea străzii, în Vâlcea, care ne-a recunoscut sau de către o doamnă care ne-a găzduit în Sibiu (...), săptămâna trecută. Concluzia mea este că oamenii sunt înaintea guvernului pe aceste teme şi suntem încrezători că este doar o chestiune de timp până când Guvernul ne va recunoaşte ca familie", a apreciat Coman, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News