Conferința ONU pentru climă de anul următor o să fie prezidată de CEO-ul companiei petroliere naţionale din Emiratele Arabe Unite.  

CEO-ul companiei petroliere naţionale din Emiratele Arabe Unite a fost desemnat joi în funcţia de preşedinte al celei de-a 28-a sesiuni a Conferinţei ONU pentru climă (COP28), care va avea loc în 2023 în această ţară din regiunea Golfului Persic, suscitând critici puternice în rândul activiştilor de mediu, informează AFP.

Sultan Ahmed al-Jaber, ministrul Industriei din Emiratele Arabe Unite şi directorul general al gigantului petrolier ADNOC (Abu Dhabi National Oil Company), care este şi trimis special pentru schimbări climatice, va fi primul CEO din lume care va prezida o sesiune COP, potrivit unui comunicat publicat joi de agenţia de presă WAM.

"Vom promova o abordare pragmatică, realistă şi axată pe soluţii", a declarat Sultan Ahmed al-Jaber, citat în acelaşi comunicat.

"Acţiunea climatică reprezintă o uriaşă oportunitate economică de investiţii în dezvoltarea durabilă. Finanţarea este cheia", a adăugat el.

Oficialul saudit conduce ADNOC din 2016, precum şi Masdar, compania saudită pentru promovarea energiilor regenerabile.

Activitatea sa duală i-a atras însă critici din partea activiştilor de mediu.

"Numirea lui Sultan Ahmed al-Jaber la preşedinţia COP28, în condiţiile în care el ocupă postul de CEO al companiei petroliere naţionale din Abu Dhabi, reprezintă un conflict de interes scandalos", a reacţionat Harjeet Singh, de la organizaţia Climate Action Network International.

"Ameninţarea constantă a agenţilor de lobby din industria combustibililor fosili în timpul negocierilor climatice organizate de ONU a slăbit întotdeauna rezultatele conferinţelor pentru climă, însă această situaţie atinge un nou nivel de periculozitate, care este fără precedent", a adăugat el.

Încălzirea climei

Agenţii de lobby din sectorul petrolului şi gazelor naturale au venit în forţă la COP27, organizată în noiembrie în Egipt, într-un număr în creştere cu peste 25% în raport cu COP26 de la Glasgow, potrivit asociaţiilor de mediu.

Contingentul cel mai numeros provenea din Emiratele Arabe Unite, fiind urmat de cel din Rusia.

Acea ediţie a permis adoptarea unei rezoluţii privind indemnizaţiile primite de ţările sărace pentru distrugerile cauzate de schimbările climatice.

Însă COP27 nu a reuşit să facă să avanseze agenda referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ce ar permite menţinerea obiectivului global de limitare a încălzirii planetei noastre.

De asemenea, chestiunea unei utilizări în scădere a energiilor fosile abia a fost menţionată în textul adoptat.

Emiratele Arabe Unite, unul dintre principalii exportatori de petrol din lume, pledează pentru o renunţare graduală la hidrocarburi şi s-au angajat să atingă neutralitatea emisiilor de carbon în 2050.

Această ţară situată în deşert şi cu o populaţie de 10 milioane de locuitori, din care 90% sunt expatriaţi, a cunoscut, graţie petrolului, o creştere economică fulminantă începând din anii 1970, însă economia ei s-a diversificat progresiv în ultimii ani.

"Limitarea încălzirii climei cu cel mult 1,5 grade Celsius va necesita reduceri importante ale emisiilor, o abordare pragmatică, practică şi realistă pentru tranziţia energetică şi un ajutor sporit pentru economiile emergente", se afirmă în comunicatul publicat joi, care se referă la obiectivul trasat în cadrul precedentelor sesiuni COP.

Schimbările climatice reprezintă un subiect deosebit de important pentru ţările din regiunea Golfului Persic, unde temperaturile ating uneori pragul de 50 de grade Celsius în timpul verii.

Potrivit unui studiu publicat în 2021, anumite regiuni ar putea să devină imposibil de locuit până la sfârşitul acestui secol, scrie Agerpres.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News