Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Situația ucrainenilor veniți în România. 87.000 au rămas în ţară, peste 6000 s-au şi angajat
Peste un milion de ucraineni au intrat în România în urma războiului. Mulți dintre ei au decis să locuiască în prezent în România, iar unii şi-au găsit şi loc de muncă.
Dintr-un milion şi jumătate cetăţeni ucraineni care au intrat în România începând cu 24 februarie, peste 87.000 au rămas la noi în ţară, iar 6.400 sunt integraţi deja pe piaţa muncii, potrivit datelor de la Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, preluate într-o analiză Ernst & Young. Industria prelucrătoare, construcţiile şi Horeca sunt printre cele mai solicitate domenii de activitate, scie Rador.
În luna august a acestui an s-au împlinit şase luni de când primii cetăţeni ucraineni au ajuns în ţara noastră, iar din perspectiva fiscală, şederea pe teritoriul României pe o perioadă mai mare de şase luni presupune obligaţii fiscale suplimentare. Cetăţenii ucraineni care îndeplinesc condiţiile din legislaţia românească vor deveni impozabili în România, precizează compania de consultanţă.
Citește și:
Refugiații ucraineni trebuie să plătească impozite după şase luni de prezenţă în România
Cetăţenii ucraineni pentru care se constată, în urma analizei punctuale, că îndeplinesc condiţiile din legislaţia românească pentru a fi încadraţi ca rezidenţi fiscali români, vor deveni impozabili în România, pe veniturile lor globale, arată o analiză realizată de o companie de consultanţă. 'Pe partea de stabilire a reşedinţei în România şi a accesului la piaţa muncii, lucrurile sunt ceva mai simple şi la îndemână, existând unele derogări legislative. Din perspectiva fiscală însă, şederea pe teritoriul României pe o perioadă mai mare de şase luni, mai exact mai mare de 183 de zile, se poate translata în obligaţii fiscale suplimentare', susţin autorii analizei, Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România şi Andra Ciotic, Senior Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.
Astfel, legislaţia fiscală din România prevede obligaţia completării formularului Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România de către orice persoană fizică care soseşte în ţara noastră şi va avea o şedere pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat. Totodată, chestionarul menţionat se depune, la autorităţile fiscale române competente, doar după împlinirea perioadei de 183 de zile de prezenţă în ţară, având ca scop stabilirea statutului fiscal în România a persoanei fizice, respectiv de persoană fizică rezidentă fiscal în România sau nerezidentă. Acest lucru se întâmplă prin emiterea unei Notificări privind îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă de către autorităţile fiscale. Prin urmare, pe baza situaţiei personale ce urmează să fie analizată, de la caz la caz, de către autorităţile fiscale, acestea pot concluziona că persoana în cauză îndeplineşte sau nu condiţiile pentru a fi considerată rezidentă fiscal în România. Astfel, cetăţenii ucraineni pentru care se constată, în urma analizei punctuale, că îndeplinesc condiţiile din legislaţia românească, pentru a fi încadraţi ca rezidenţi fiscali români, vor deveni impozabili în România, pe veniturile lor globale. 'Dacă anumite disponibilităţi băneşti au fost transferate deja în România, decizia în sine a determinat, pentru cetăţeanul respectiv, ca sursa ulterioarelor venituri din deţinerea acestora, precum venituri din dobânzi, să fie una română, ceea ce, pe cale de consecinţă, duce la impozitarea automată a acestor venituri în România.', susţin autorii analizei.
Potrivit consultanţilor, rezidenţa fiscală în România atrage obligaţia de declarare aici şi de impozitare corespunzătoare a eventualelor venituri externe pe care cetăţeanul ucrainean le-ar putea obţine, încă din prima zi de prezenţă aici: fie din închirierea unei proprietăţi deţinute în afara României, fie din deţinerea şi/sau transferul unor acţiuni la societăţi străine sau alte investiţii similare pe care cetăţeanul ucrainean le-ar putea avea. 'Toate aceste obligaţii suplimentare, de declarare şi de plată a obligaţiilor fiscale în România, cad în sarcina cetăţeanului ucrainean. Important de menţionat este faptul că şederea în România, prin stabilirea reşedinţei aici, atrage, de asemenea, calificarea cetăţeanului ucrainean drept contribuabil la sistemul de asigurări sociale obligatorii din România - cu posibile obligaţii de plată suplimentare pentru veniturile personale obţinute din România şi/sau din afara României, după caz', susţin autorii analizei. Dacă în ceea ce priveşte veniturile personale, altele decât cele salariale, rezidenţa fiscală joacă un rol important şi este necesară determinarea acesteia pe baza procedurii amintite mai sus, din perspectiva veniturilor din salarii lucrurile stau diferit. Astfel, cetăţenii ucraineni angajaţi în România datorează atât impozit pe venitul din salarii, cât şi contribuţiile sociale obligatorii, pentru activitatea salarială desfăşurată la noi în ţară, similar unui angajat român, fără obligaţii personale suplimentare, de declarare sau de plată. 'Este exact cazul celor peste 6.400 de cetăţeni ucraineni înregistraţi pe statele de plată ale unor companii româneşti, care figurează în statisticile Ministerului Muncii', menţionează consultanţii.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
