Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Sistemul Fascicul Gamma de la Măgurele. Corina Crețu: Sunt îngrijorată
Autor: DCNews Team | Categorie: Stiri
Corina Crețu
Comisarul european Corina Crețu a vorbit despre litigiul existent între beneficiarul proiectului ELI de la Măgurele, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) și consorţiul european EuroGammaS (EGS) privind realizarea Sistemului Fascicul Gamma de la Măgurele.
Îngrijorările Corinei Crețu au venit chiar în ziua în care s-a înregistrat un record mondial la laserul de la Măgurele.
Ioan Dăncuș, directorul Departamentului de Lasere al proiectului de la Măgurele, a declarat pentru Edupedu.ro că "laserul de la ELI a ajuns la cea mai mare putere din lume la momentul acesta, 7 PW, și e o veste foarte bună. Este unul dintre punctele de răscruce pentru noi, întrucât ne apropiem de 10 PW; acesta este un nivel intermediar foarte important, care dovedește că drumul pe care l-am ales este cel bun".
”Mărturisesc că sunt foarte îngrijorată de ultimele evoluții privind proiectul ELI de la Măgurele; și mă refer în mod special la litigiul existent între beneficiarul proiectului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) și consorţiul european EuroGammaS (EGS) privind realizarea Sistemului Fascicul Gamma de la Măgurele, care pune în pericol finalizarea proiectului.
În acest sens, am însărcinat serviciile din subordinea mea(DG REGIO) să ofere sprijin tehnic părților implicate, pentru a putea depăși blocajele privind implementarea acestui proiect, cauzate de rezilierea contractului menționat anterior.
Mai mult decât atât, la nivel politic, alături de colegul meu Carlos Moedas, Comisarul European responsabil pentru cercetare, știință și inovare, am organizat la Bruxelles, în luna ianuarie a acestui an, o întâlnire cu toate părțile implicate în derularea proiectului ELI de la Măgurele. Am avut discuții punctuale cu ministrul Cercetării din România (d-nul Hurduc), ministrul adjunct responsabil pentru Educație, Universități și Cercetare din Italia (d-nul Fioramonti), secretarul general al Ministerului Cercetării și Inovării din Franța (d-nul Larouturou) și cu câțiva reprezentanți ai Guvernului suedez.
În cadrul acestei întâlniri, am cerut autorităților române și omologilor acestora să depună toate eforturile necesare pentru soluționarea acestui litigiu, astfel încât lucrările să poată fi reluate cât mai curând posibil, iar proiectul să fie finalizat în perioada 2014-2020.
Concluziile acestei reuniuni la nivel înalt au fost aprobate de toate părțile.
Mai mult decât atât, toți cei prezenți la discuții și-au luat angajamentul că vor îndeplini cerințele de bază necesare continuării lucrărilor la acest proiect și anume:
- găsirea unor soluții pentru un management mai eficient al contractului,
- suspendarea tuturor acțiunilor juridice de către toate părțile,
- găsirea unor soluții alternative de a pune capăt litigiului
- acord cu privire la implementarea unor lucrări suplimentare și stabilirea unui calendar exact de realizare a acestora.
Ca urmare a acestei întâlniri, împreună cu Comisarul Moedas am trimis o scrisoare premierului român, d-na Viorica Dăncilă, și tuturor celorlalte părți implicate, invitând la respectarea angajamentele asumate în cadrul întâlnirii din ianuarie de la Bruxelles.
În plus, serviciile Comisiei DG REGIO și Directoratul de Cercetare (RTD) împreună cu experți ai BEI au elaborat și transmis o notă tehnică autorităților române, tocmai pentru a le sprijini în ceea ce privește examinarea aspectelor juridice și tehnice ale proiectului, cu scopul continuării acestuia. În prezent, din ceea ce știu eu, autoritățile române evaluează aceste opțiuni juridice și tehnice disponibile, însă nu a fost trimis un răspuns oficial.
Risc ca acest proiect să nu mai poată fi finalizat în actualul exercițiu bugetar (2014-2020)
Trebuie să reamintesc faptul că, din perspectiva Comisiei Europene, singura bază comună pentru găsirea unei soluții care să permită finalizarea proiectului, este dată de concluziile comune ale reuniunii din luna ianuarie de la Bruxelles, precum și de angajamentele asumate atunci.
În absența unui răspuns rapid al Guvernul României adresat Comisiei Europene, există riscul ca acest proiect să nu mai poată fi finalizat în actualul exercițiu bugetar(2014-2020), ceea ce va genera importante pierderi financiare și, totodată, va afecta credibilitatea întregii investiții. De asemenea, eforturile UE de a promova cooperarea între institute de cercetare și inovare și mediul de afaceri, vor fi și ele subminate.
Proiectul Infrastructurii Luminii Extreme - Fizica Nucleară (ELI-NP) de la Măgurele este cea mai importantă investiție europeană în domeniul cercetării din România, fiind parte a unei infrastructuri paneuropene de cercetare la care participă România, Cehia și Ungaria și pentru care finanțarea europeană este de aproximativ 800 milioane de euro.
Proiect laserului de la Măgurele este crucial totodată pentru cooperarea pe termen lung dintre România și alte țări în domeniul cercetării. De asemenea, ELI reprezintă cel mai bun exemplu privind felul în care Fondurile structurale și de investiții europene pot ajuta țările din Europa Centrală și de Est să își dezvolte propriile sisteme de cercetare și inovare, pentru a exploata pe deplin sinergiile din cadrul programului Orizont 2020, în vederea atingerii excelenței în domeniul cercetării, punând accent pe inovare.
Încă de la începutul mandatului meu de comisarul european pentru Politica Regională am urmărit îndeaproape evoluțiile celor trei site-uri ale proiectului ELI, pe care le-am și vizitat de altfel. De asemenea, Comisia Europeană a arătat flexibilitate în privința proiectului ELI din România și mă bucur că am reușit să aprob fazarea acestui proiect major.
Faza a doua de implementare
Proiectul laserului de la Măgurele a început așadar în perioada de finanţare 2007 - 2013, iar acum se află în faza a doua de implementare. Bugetul total se ridică la aproximativ 250 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată în cadrul Programului Operaţional pentru Competitivitate. În prima fază a proiectului a fost construită o clădire specială pentru fascicule laser şi gamma, precum şi pentru experimente; iar etapa a doua presupune dotarea cu echipamentele și utilajele necesare construirii unui laser de 10 PW şi a unui fascicul gamma, precum şi instalarea acestora.
Sper din suflet să reușim să salvăm acest proiect fanion atât pentru România, cât şi pentru cercetarea din întreaga Uniune Europeană!”, a fost mesajul Corinei Crețu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
