Sindromul burnout face ravagii printre muncitori. Dr. Dorin Sarafoleanu: Și creierul are niște limite psihologice /video

„Burnout-ul este, în primul rând, periculos la urgențe și la ATI. Gândiți-vă că în secțiile de reanimare, într-un sistem medical bine pus la punct, precum în Franța, avem o asistentă la maximum doi bolnavi. Și creierul are niște limite psihologice, asemenea lucruri se întâmplă și în alte domenii de activitate.

Eu sunt foarte mâhnit când văd muncitori care lucrează la liniile de tramvai, la canalizare, cu picamerul acela care are un zgomot de peste 100 de decibeli. Ăsta este de deja periculos pentru auz. La opt ore pe zi fără mascarea urechilor pentru atenuarea zgomotului, după un an de zile, omul ăsta devine hipoacuzic. Deci este o cheltuială în plus. Un aparat auditiv costă aproximativ 5.000 de lei, în timp ce protecția pentru mascarea urechilor costă 100 de lei”, a precizat dr. Dorin Sarafoleanu.

Burnout-ul: O criză psihologică în creștere

Burnout-ul, un sindrom psihologic recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății, apare ca un răspuns prelungit la factorii de stres cronici interpersonali, în special la locul de muncă. Deși inițial asociat doar cu profesiile cu risc înalt, precum medicii, polițiștii sau pompierii, astăzi burnout-ul afectează și alte categorii de persoane, inclusiv copii și îngrijitorii lor.

Spre deosebire de stresul intens, burnout-ul implică schimbări afective și cognitive, precum depersonalizarea, epuizarea copleșitoare, sentimentele de cinism și detașare, precum și un sentiment de ineficiență și lipsă de realizare. Persoanele afectate de burnout își pierd total motivația și energia, ceea ce poate avea consecințe grave atât în plan profesional, cât și personal.

Studiile recente arată că stresul profesional și simptomele epuizării sunt mult mai răspândite în rândul medicilor comparativ cu angajații din alte domenii. Aceasta, chiar și după ajustarea orelor de lucru și a nivelului de educație. Burnout-ul poate duce la fluctuația medicilor, reducerea calității îngrijirii pacienților, afectarea relațiilor personale și consumul problematic de alcool.

Tipuri de burnout

Burnout individual: Favorizat de un discurs interior negativ, nevroză și perfecționism. Apare atunci când ne punem standarde extrem de înalte sau credem că nimic din ceea ce facem nu este suficient de bun.

Burnout interpersonal: Cauzat de relațiile dificile cu ceilalți la locul de muncă sau acasă. De exemplu, un șef sau coleg agresiv poate agrava stresul deja existent.

Burnout organizațional: Rezultă dintr-o organizare defectuoasă, cerințe extreme și termene nerealiste care suprasolicită angajații și le amenință performanța și stabilitatea slujbei.

Cauzele declanșării burnout-ului la locul de muncă

Responsabilități și așteptări neclare: Doar 60% dintre angajați știu clar ce se așteaptă de la ei în fiecare zi.

Presiuni de timp nerezonabile: Lucrătorii ocupați 80% din timp cu întâlniri și convorbiri telefonice au dificultăți în finalizarea sarcinilor.

Sarcini greu de gestionat: Listele aglomerate de sarcini duc la suprasolicitare și erori repetate.

Deficiențe de gestionare a timpului: Multitasking-ul poate consuma între 20-80% din productivitatea zilnică.

Lipsa comunicării și sprijinului managerial: Angajații care se simt susținuți de manageri au cu 70% mai puține șanse să sufere de burnout.

Colegi sau lideri nepoliticoși: Pot duce la creșterea cinismului și pesimismului față de locul de muncă.

Tratament nedrept: Nerecunoașterea meritelor și promovarea nedreaptă pot provoca detașarea și apatia.

Colaborare excesivă: Presiunea de a colabora constant poate duce la epuizare.

Lipsa limitelor între muncă și viața personală: Incapacitatea de a deconecta duce la cumularea factorilor de stres zilnici.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News