Federația ”Solidaritatea Sanitară”, membră a Cartel Alfa, reproșează magistraților publicitatea excesivă şi părtinitoare a cazurilor de la Spitalul Pantelimon Bucureşti. Alegerea de "a face justiţie la TV", prin permisiunea mediatizării rezultatelor cercetărilor penale determină în rândul cetăţenilor fenomenul de generalizare pripită, ajungând să considere că toţi profesioniştii sunt la fel cu cei cercetaţi, susține Federația, care reunește sindicate ale medicilor, asistenților și personalului TESA din zeci de spitale din țară. Sindicatul ”Sanitas” cere publicului să fie rezervat și ”să lase de-o parte abordările sanguinare, dacă nu în numele principiului juridic al prezumției de nevinovăție, atunci măcar în numele înțelepciunii care în general ar trebui să ne dicteze că atunci când o situație nu este clară, a nu avea nicio opinie este cel mai înțelept și cel mai demn”.    

”Dacă se dovedeşte existenţa vinovăţiei şi a unor vinovaţi, atunci cei aflaţi în culpă trebuie să plătească, susține Federația Solidaritatea Sanitară, într-un comunicat.
În egală măsură însă, considerăm că justiţia trebuie înfăptuită respectând drepturile cetăţenilor. Recursul magistraţilor la prezentarea publică a cazurilor aflate în cercetare şi arestările televizate reprezintă o încălcare a prezumţiei de nevinovăţie, generând totodată neîncrederea cetăţenilor în profesioniştii din sănătate.
Alegerea de "a face justiţie la TV" prin permisiunea mediatizării rezultatelor cercetărilor penale determină în rândul cetăţenilor fenomenul de generalizare pripită, ajungând să considere că toţi profesioniştii sunt la fel cu cei cercetaţi. Consecinţa este evidentă: o presiune negativă fără precedent asupra personalului din sănătate, generată de blamarea acestuia, în mod implicit sau explicit.

Profesioniştii din sănătate au dreptul la propria imagine, respectiv la a fi diferenţiaţi cei mulţi, care-şi fac datoria în mod onest şi deseori cu sacrificii personale, de cei foarte puţini care, eventual, încalcă legea.

Medicii ATI plătesc ”costurile sacrificiilor” din pandemie, cuplate cu nepriceperea unor politicieni

De asemenea, profesioniştii din sănătate au dreptul la o atmosferă socială normală de desfăşurare a activităţii. Putem constata că, la ora actuală, profesioniştii din ATI şi din toate secţiile spitalelor publice plătesc "costurile sacrificiilor" din timpul pandemiei, cuplate cu popularitatea (şi popularizarea inconştientă a) teoriilor conspiraţiei şi indiferenţa (sau nepriceperea) unora dintre politicieni.

Aceşti profesionişti au suportat deja, în interes social, blamul nejustificat al unei părţi a societăţii, nefiind dispuşi să continue în acelaşi mod. Atragem atenţia că, în cazul continuării unor astfel de presiuni, există riscul de amplificare a protestelor spontane din partea angajaţilor care nu-şi mai pot exercita profesia în condiţii normale.

Situaţia de la Spitalul Pantelimon Bucureşti evidenţiază, odată în plus, necesitatea măsurilor de reformare a sistemului malpraxis. Însă, ele nu pot fi discutate şi adoptate sub presiunea emoţiilor momentului.

Cu toții suntem muritori. Dacă nu acceptăm realitatea, nu vor mai lucra profesioniști în spitalele din România

După cum ştim, toţi suntem muritori. Încercările de a ne prelungi viaţa pe cale medicală au un "efect secundar" pe care trebuie să-l înţelegem şi să-l acceptăm: majoritatea dintre noi decedăm în spitale (adică acolo unde se încearcă salvarea noastră). În numărul mare de decese din spitale şi, mai ales, în secţiile ATI, trebuie să vedem în primul rând numărul mare de încercări de a salva vieţi.

Dacă nu acceptăm această realitate şi încercăm să culpabilizăm personalul medical de soarta noastră de muritori, atunci există riscul ca numărul încercărilor de a salva vieţi (şi, în consecinţă, numărul de vieţi salvate) să fie mult mai mic deoarece nu vor mai fi profesionişti dispuşi să facă asta.

În sistemul de sănătate din România (public şi privat) există erori medicale. Nu este ceva neobişnuit, ele existând în toată lumea civilizată. În egală măsură, nu este ceva cu care trebuie să ne obişnuim, fiind necesară intervenţia continuă pentru reducerea lor. Unele dintre aceste erori le aparţin profesioniştilor în timp ce altele sunt erori de sistem. Oricând ne-am dori să le eliminăm, nu există dovezi că acest lucru s-a reuşit undeva în această lume.

Tot ce putem face este să diminuăm la maxim posibil aceste erori medicale. Putem face asta prin intervenţii la nivelul profesioniştilor, la nivel de sistem şi, mai ales, prin regândirea sistemului malpraxis. Experienţa statelor occidentale a arătat că cea mai eficientă intervenţie nu este cea de culpabilizare a profesioniştilor din sănătate (dacă aceasta este făcută în mod excesiv atunci eşecul este garantat), ci de a combina stimulentele pentru recunoaşterea şi îndreptarea erorilor cu despăgubirea pacienţilor prejudiciaţi.

Profesioniştii din sănătate au dreptul ca instituţiile statului să recurgă la o comunicare transparentă şi echilibrată în mass-media, care să reflecte în proporţiile reale ponderea eventualelor erori raportat la amploarea eforturilor şi sacrificiile acestora, la complexitatea cazurilor tratate.

De asemenea, comunicarea publică trebuie să redea în mod adecvat contextul, reflectând condiţiile de lucru, lipsa de resurse, presiunile sociale cotidiene, programul de lucru care afectează viaţa personală a profesioniştilor. Este nevoie de echitate şi echilibru în cercetarea situaţiei de la Spitalul Pantelimon şi publicitatea făcută acesteia”, susține Federația ”Solidaritatea Sanitară”.

Sanitas: Sf. Pantelimon nu e un caz singular, ca spital de război

Federația Sanitas atrage atenția asupra lipsei de resurse din sistemul sanitar, care pune presiune pe medici și îi obligă să facă alegeri pe care ar trebui să și le asume societatea.

„Sf. Pantelimon nu este un caz singular printre spitalele din România. El a ajuns să fie exact ca un veritabil spital de război, adică un spital de campanie supraaglomerat, în care secțiile ATI sunt încărcate nu doar de cazurile care necesită supraveghere și tratament ATI, dar și de cazurile fără șanse, cu tratament paliativ. Inevitabil trebuie să-ți pui problema calității deciziilor pe care le iau medicii, și mai ales dacă aceștia au timp să se ocupe și de birocrația necesară actului medical (completări de fișe medicale etc). Cinismul situației este relevat de faptul că, în aceste condiții, medicii trebuie să ia decizii de viață și de moarte, uneori fulgerătoare, și că, vrând-nevrând, ei trebuie să facă alegeri. Atunci când ai, să spunem, x grame de medicament pentru 30 de pacienți, dar trebuie să îl administrezi la 60 de pacienți, medicul din finalul lanțului, care este pus în situația de a face – în aceste condiții – alegeri, nu este decât portretizarea monstruozității, dar nu monstrul”, arată sursa citată.

Până când Justiția va decide care e adevărul în cazul Pantelimon, Sanitas roagă publicul să nu aibă nicio opinie, să-și exercite rezerva, și să lase de-o parte abordările sanguinare, dacă nu în numele principiului juridic al prezumției de nevinovăție, atunci măcar în numele înțelepciunii care în general ar trebui să ne dicteze că atunci când o situație nu este clară, a nu avea nicio opinie este cel mai înțelept și cel mai demn, se arată în comunicatul transmis de Federația Sanitas.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News