Această asistenţă a fost propusă de Comisia Europeană la sfârşitul lunii ianuarie. Ca raportor al Comisiei pentru bugete, obiectivul meu este să avizăm cât mai repede acest sprijin financiar astfel încât Comisia pentru comerţ internaţional - comisie decidentă pe acest dosar - să îşi voteze poziţia până la finalul lunii aprilie, iar în luna mai să dăm votul final în plenul Parlamentului European.
Republica Moldova are nevoie cât mai curând de aceste fonduri pentru a depăşi cu bine crizele cu care se confruntă. Banii vor ajuta Moldova să-şi acopere o parte din nevoile de finanţare în 2023, să asigure stabilitatea economică şi să implementeze noi reforme în beneficiul oamenilor, a anunţat luni eurodeputatul român, care este şi preşedinte al delegaţiei la Comitetul de asociere parlamentară UE-Republica Moldova.
Dintre cele 145 de milioane de euro propuse, 45 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile, iar celelalte 100 de milioane de euro sunt credite în condiţii foarte avantajoase. La fel ca până acum, noul sprijin financiar va fi condiţionat de buna desfăşurare a programului cu Fondul Monetar Internaţional şi de îndeplinirea anumitor obiective convenite de Republica Moldova şi UE. Aceste condiţii vor viza domenii-cheie precum întărirea guvernanţei economice în Republica Moldova, combaterea corupţiei, consolidarea statului de drept şi a securităţii energetice.
Banii vor ajunge în Republica Moldova în două tranşe - prima în trimestrul 3, iar cea de-a doua în trimestrul 4 ale acestui an. Siegfried Mureşan este vicepreşedinte al grupului europarlamentar al Partidului Popular European şi membru al comisiilor europarlamentare pentru bugete (BUDG) şi afaceri economice şi monetare (ECON). Începând din 2014, relaţiile dintre Bruxelles şi Chişinău se bazează pe Acordul de asociere UE-Republica Moldova, inclusiv pe zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător, care pune bazele unei asocieri politice şi integrări economice mai puternice între UE şi Republica Moldova.
Relaţiile UE-Republica Moldova au intrat într-o nouă etapă strategică după ce Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a ţării şi i-a acordat statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană la 23 iunie 2022. Asistenţa şi sprijinul acordat de UE pentru reformele democratice le-au adus beneficii concrete cetăţenilor moldoveni de-a lungul anilor, cum ar fi creşterea schimburilor comerciale şi călătoriile fără vize în spaţiul Schengen din 2014.
Din cauza apropierii sale geografice de Ucraina, Republica Moldova a fost puternic afectată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Uniunea Europeană a continuat să fie solidară cu Republica Moldova, oferind un sprijin de peste 1,09 miliarde euro începând cu octombrie 2021, inclusiv granturi şi împrumuturi, şi s-a angajat să continue consolidarea capacităţii de rezistenţă a Republicii Moldova, conform Tudor Martalogu - Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Horoscop 28 martie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care are nevoie de o schimbare. Bucură-te de viață!
- Alternativa din capitalele europene, după interzicerea centralelor pe gaz. Ștefan Pălărie (USR): Nu transportă gaz până în apartament
- AFM, finanțare de 1900 de euro pentru fiecare familie unde venitul pe membru este sub 1700 de lei. Ce este programul ”Prima Conectare”. ”Aduceți civilizația în casa omului”
- Dan Negru mai vrea o lege dacă se decide închiderea supermarketurilor în weekend: Să-i interzică lui Bartoș!
- BANCUL ZILEI: După căsătorie...
- Modificarea adusă de Guvern pentru cei care locuiesc la bloc. Se schimbă modul de calcul și costurile pentru consumul de energie termică
- Strategul Cristian Socol, reacție la ultimele date Eurostat despre România. Am depășit și Ungaria. Cea mai mare viteză din ultimii 10 ani
- Şedinţă de Guvern: Modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, pe ordinea de zi
- Un înlocuitor al zahărului, mai dăunător decât zahărul în sine. Medicii trag un semnal de alarmă: Evitați-l!
- Motivul pentru care testele PISA nu sunt relevante pentru România. Marian Staș, coordonator de programe educaționale: Analfabetismul logic e problema