Data publicării:

Sfârșitul dependenței de jocurile de noroc? Oamenii de știință au dezvoltat un cip cerebral care reduce asumarea de riscuri la maimuțe

Autor: Tiberiu Vasile | Categorie: Stiri
WhatsApp
Sursa Foto: FreePik
Sursa Foto: FreePik

Maimuțele sunt ființe care își asumă riscuri în mod natural, dar atunci când oamenii de știință le-au implantat cipuri în creier, acestea au devenit mult mai atente, potrivit unui nou studiu

O echipă de cercetători de la Universitatea Kyoto din Japonia a folosit flash-uri de lumină de la cipuri implantate pentru a activa două secțiuni diferite din creierul maimuțelor macac. 

Activarea uneia dintre ele le-a încurajat să își asume riscuri mai mari în speranța unui câștig mai mare, în timp ce activarea celeilalte secțiuni a determinat animalele să se mulțumească cu o recompensă mai mică, dar mai sigură.

Această cercetare oferă o perspectivă asupra rădăcinilor neuronale ale dependenței de jocurile de noroc, au declarat cercetătorii care au realizat studiul.

Dar înainte de a cerceta creierul, oamenii de știință au început prin a afla dacă celor șase maimuțe le plăcea să joace jocuri de noroc.

Primul test: Maimuțele au optat pentru locurile cu risc ridicat și recompensă mare.

Aceștia au antrenat macacii să se uite la diferite pete colorate de pe un ecran pentru a primi o recompensă sub formă de apă.

Unele pete îi ofereau maimuței o recompensă mică în 90 la sută din cazuri - risc scăzut, recompensă scăzută. 

Altele ofereau o recompensă de 10 ori mai mare, dar care se plătea doar în 10 la sută din cazuri - risc ridicat, recompensă mare. 

În marea majoritate, maimuțele au optat pentru locurile cu risc ridicat și recompensă mare. La fel ca un dependent de jocuri de noroc, chiar dacă pierdeau mai des decât câștigau, acestea au jucat cu gândul la o plată mare.

În continuare, echipa a încercat să afle ce zone ale creierului controlau acest calcul risc-recompensă.

Aceștia au ales mai multe regiuni ale creierului cunoscute ca fiind implicate în procesul de luare a deciziilor, și au injectat în fiecare dintre ele o substanță chimică care împiedică neuronii să trimită semnale.

Când au inactivat o anumită regiune, maimuțele au încetat să mai facă alegeri riscante. 

Nicio altă zonă nu a avut un efect similar, nici măcar zonele care s-au dovedit a juca un rol în procesul decizional al maimuțelor.

Regiunea identificată de cercetători face parte din zona Brodmann din lobul frontal al maimuțelor, care are zeci de părți mai mici care sunt asociate cu tot felul de activități cerebrale, inclusiv vorbirea, auzul și mișcarea.

La oameni, lobul frontal este implicat în personalitate, planificare, organizare și comportament orientat spre obiective.

Oamenii de știință au testat apoi dacă ar putea ținti această zonă a creierului pentru a activa și dezactiva tendința de a juca.

Editarea locală a genei în zona Brodmann 6 a făcut ca neuronii să fie sensibili la lumină, activându-se ca răspuns la lumina roșie. 

Oportunități pentru a înțelege mai bine mecanismul neuronal care stă la baza tulburărilor jocurilor de noroc la om

Echipa a implantat o serie de electrozi speciali peste regiunea modificată a creierului. Acest dispozitiv nu numai că a înregistrat activitatea electrică a creierului, dar și oferea lumină roșie pentru a activa neuronii.

Apoi au introdus maimuțele într-un nou joc video, unul care recrea aceeași idee ca și primul, dar care adăuga câteva elemente noi.

Era un joc simplu în care maimuțele fie luau o cale sigură pentru a colecta o singură banană, fie o cale periculoasă pentru a obține o grămadă întreagă de banane. Maimuțele controlau jocul uitându-se în jurul ecranului. 

Atunci când partea de jos a zonei 6 din Brodmann a fost iluminată și activată, maimuțele au sporit gradul de risc, optând și mai des pentru calea periculoasă pentru o recompensă mai mare.

Însă atunci când a fost activată partea superioară a aceleiași regiuni, acestea au devenit mai prudente, alegând calea mai sigură cu o recompensă mai mică.

"Descoperirile noastre nu numai că au implicații largi pentru a răspunde la multiple întrebări relevante din punct de vedere clinic, dar oferă, de asemenea, oportunități pentru a înțelege mai bine mecanismul neuronal care stă la baza tulburărilor de joc la om", au concluzionat oamenii de știință, conform Daily Mail.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel