Data publicării: 15.01.2021 11:29

Sfântul Antonie cel Mare, prăznuit pe 17 ianuarie. Unde se află moaștele la care oamenii se roagă

Autor: Dan Ciachir | Categorie: Cultura

Sfântul Antonie cel Mare, 17 ianuarie 2021

În fiecare an, în ziua de 17 ianuarie este sărbătorit în calendarul ortodox Sfântul Antonie cel Mare, sfânt al întregii creştinătăţi şi unul dintre cei mai mari, considerat „în toată lumea ca Patriarhul şi Dascălul cel adevărat al pustniciei creştineşti”. Alături de călugăria de obşte, trăită în mânăstiri şi schituri, există călugăria mai restrânsă şi mai aspră a pustnicilor, al cărei exponent a fost şi a rămas Sf. Antonie cel Mare.

Născut în Egiptul de Sus într-un sat de lângă oraşul Heracleopolis, Antonie cel Mare a trăit 105 ani (251-256), refuzând să urmeze şcolile vremii: „Şi văzând el viaţa cea pătimaşă a tinerilor ce învăţau carte, n-a voit a merge la şcoli şi ştia numai limba lui”. Moştenitor al unei averi imense, Sf. Antonie a oprit o infimă parte din avuţie pentru sora sa, restul dăruind-o săracilor, potrivit îndemnului din Evanghelie dat de Hristos tânărului bogat: „Dacă voieşti să fii desăvârşit, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-mă” (Mt. 19, 21).

Sfinţii şi scriitorii Bisericii i-au închinat mii de pagini, o carte de referinţă rămânând până astăzi Viaţa Sfântului Antonie cel Mare întocmită de Sfântul Atanasie cel Mare. „Şi de multe ori vedea cu ochii cei trupeşti chiar îngeri şi diavoli, cum iau aminte la viaţa omenească, nevoindu-se fiecare din ei să tragă de partea sa pe oameni”. Minunile sale au fost nenumărate, între ele numărându-se şi stingerea unei molime care a durat un secol, la cumpăna mileniilor I şi II. Cu toate că a lăsat cu limbă de moarte să nu se ştie unde a fost îngropat, moaştele sale au fost descoperite prin voinţă divină în timpul Împăratului Iustinian, ajungând, în cele din urmă, într-un lăcaş dintr-o mică aşezare de lângă Grenoble, care-i poartă numele, unde se găsesc şi astăzi.

Marele foc din 1847 iscat de jocul unor copii, care a mistuit o parte din Bucureşti, a afectat şi două biserici foarte apropiate de lângă Hanul lui Manuc. Una dintre ele, cu hramul Sf. Antonie cel Mare, a fost distrusă complet de flăcări. A doua, cu hramul Buna Vestire, era cea mai veche biserică din Bucureşti, ridicată ca paraclis domnesc de voievodul Mircea Ciobanu la mijlocul secolului al XVI-lea; „biserica cu turlă verde” din celebrul roman Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale. Din fericire, „biserica cu turlă verde” a putut fi restaurată, astfel încât era resfinţită de către Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei în anul 1852, când i s-a atribuit şi un al doilea hram: Sf. Antonie cel Mare.

În urmă cu patru ani, la propunerea parohului bisericii de la Curtea-Veche şi prin diligenţele Patriarhiei noastre, Monseniorul Guy de Kerimel, episcopul catolic de Grenoble, a dăruit lăcaşului o părticică din moaştele Sfântului Antonie cel Mare la care credincioşii pot să se închine şi să se roage.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News