Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Sesizările președintelui Iohannis, la CCR, amânate două săptămâni
FOTO: Agerpres
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat, marți, mai multe sesizări făcute de președintele Klaus Iohannis. Următorul termen al dezbaterii este programat peste două săptămâni.
UPDATE: Curtea Constituțională a României a amânat, marți, pentru 29 octombrie, mai multe obiecții aflate pe ordinea de zi a ședinței de plen, respectiv:
* sesizarea președintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind transmiterea unor terenuri Universității de științele Vieții "Regele Mihai I" din Timișoara;
* sesizarea președintelui Klaus Iohannis în cazul Legii privind executorii judecătorești;
* sesizarea depusă de USR și Forța Dreptei în legătură cu Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului 27/2011 privind transporturile rutiere;
* sesizarea președintelui Klaus Iohannis în legătură cu modificarea articolului 24 alineatul 3 din Legea fondului funciar;
* sesizarea președintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea acvaculturii, au precizat oficiali ai CCR, pentru Agerpres.
Știrea inițială
Curtea Constituțională a României (CCR) va dezbate, marți, sesizările făcute de președintele Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind executorii judecătorești, Legea acvaculturii, modificarea unui articol din Legea fondului funciar, dar și privind transmiterea de terenuri către Universitatea ”Regele Mihai I” din Timișoara.
Astfel, șeful statului invocă în sesizarea privind executorii judecătorești, printre altele, condițiile de numire a unui executor, onorariul primit de acesta și normele de administrare și conservare a arhivei notariale.
”Un executor judecătoresc are sediul în circumscripția unei Judecătorii, însă competența sa teritorială se întinde pe întreaga circumscripție a Curții de apel în care se află sediul acestuia. Din această perspectivă, este neclar dacă schimbarea temporară a sediului echivalează cu o extindere a competenței executorului judecătoresc într-o altă circumscripție a unei Curți de apel, în cazul în care Judecătoriile în care executorii asociați se află în circumscripții ale unor Curți de apel diferite”, indică șeful statului.
De asemenea, Iohannis afirmă că mecanismul de ocupare a posturilor vacante evocat de legea trimisă la CCR ”instituie un privilegiu pentru executorii judecătorești asociați, în detrimentul celor neasociați”.
”Executorii judecătorești se află în aceeași situație juridică, având dreptul de a ocupa un post vacant prin concurs. De altfel, legea nu instituie niciun fel de criterii referitoare la durata minimă a asocierii sau alte criterii de natură să justifice un astfel de tratament diferențiat pentru executorii judecătorești asociați, aspect ce deschide posibilitatea ocupării unor posturi vacantate din anumite circumscripții pe criterii preferențiale, în absența oricăror reguli care să asigure un acces egal al membrilor acestei profesii la respectivele posturi”, spune Iohannis, notează Agerpres.
Legea acvaculturii, atacată a doua oară la CCR
Obiecția de neconstituționalitate a Legii acvaculturii a fost trimisă la începutul lunii iulie, fiind a doua oară când șeful statului atacă legea la CCR.
Potrivit sesizării, actul normativ creează cadrul juridic privind activitatea de acvacultură și de comercializare a produselor obținute din acvacultură, când aceste activități se realizează pe teritoriul României, inclusiv în apele marine de sub jurisdicția națională a țării. șeful statului precizează că legea a fost inițiată cu scopul instituirii unui cadru legal unitar cu privire la activitatea de acvacultură și de comercializare a produselor obținute în acvacultură în scopul asigurării competitivității acestei activități.
În 2022, după ce Senatul a adoptat actul normativ tacit, iar apoi Camera a adus modificări și completări, șeful statului a sesizat CCR invocând mai multe argumente, între care nesocotirea principiului bicameralismului. Curtea a admis în parte sesizarea. Ulterior, Parlamentul a operat o serie de modificări și completări.
”Cu toate acestea, legea conține dispoziții ce contravin unor norme și principii constituționale privind depășirea limitelor reexaminării prin introducerea unor noi norme fără legătură cu decizia Curții sau cu obiectul de reglementare al legii, dar și dispoziții care, prin noul lor conținut normativ încalcă norme și principii constituționale precum cele prevăzute de art. 1 alin. (3), (5), art. 44, art. 102, art. 136, art. 147 alin. (2) și (4). Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în situația de față, considerăm că, în forma legii transmise la promulgare, persistă unele vicii de neconstituționalitate cu privire la aceleași dispoziții legale ca urmare a reexaminării în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituție, respectiv au survenit noi vicii de neconstituționalitate în urma modificărilor operate de Parlament la aceleași texte de lege, cu prilejul reexaminării acestora”, se precizează în sesizare.
Președintele subliniază că introducerea unui nou articol în cuprinsul legii referitor la posibilitatea de a amplasa instalații de producere a energiei fotovoltaice pe maximum 25% din suprafața amenajării piscicole concesionate, arendate sau închiriate fără a fi nevoie de autorizație de construire, cu acordul administratorului, reprezintă o normă ce depășește limitele reexaminării.
Potrivit Legii acvaculturii, în forma sa inițială adoptată de Parlament, ”terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora se vând direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură”.
În acest context, președintele Iohannis a evidențiat ”inexistența unor garanții suficiente pentru protejarea dreptului de proprietate al statului, lipsa unor criterii minimale și a unui mecanism de stabilire a prețului, pentru ca operațiunile să se desfășoare cu reflectarea valorii reale a bunurilor proprietate a statului”.
Deși noua normă stabilește o posibilitate de vânzare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole și nu o vânzare obligatorie atunci când proprietarii de active piscicole amplasate pe acestea care transmit o scrisoare de intenție, redactarea normei ”ridică o serie de probleme de neconstituționalitate din perspectiva corelării cu dreptul comun în materie, a garanțiilor privind dreptul de proprietate privată a statului și a standardelor privind calitatea legii, care decurg din principiul legalității”, arată șeful statului în sesizare.
În forma dedusă controlului de constituționalitate, legea instituie un mecanism derogatoriu de la procedura prevăzută de Codul administrativ pentru vânzarea bunurilor proprietate privată a statului pentru o categorie de bunuri reprezentată de ”terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora”, se menționează în document.
Astfel, președintele menționează că terenurile se vor putea vinde direct, în baza unui studiu de oportunitate realizat de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură - ANPA și aprobat prin hotărâre a Guvernului, proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție, care fac dovada că au desfășurat activități de acvacultură în ultimii 5 ani și care se obligă să mențină activitatea de acvacultură pentru minimum 25 de ani, informează Agerpres.
Modificarea unui articol din Legea fondului funciar, pe agenda CCR
În ceea ce privește sesizarea care vizează modificarea articolului 24 alineatul 3 din Legea fondului funciar, actul normativ, trimis pe 19 iulie la CCR, introduce în categoria construcțiilor pentru care Comisia județeană de fond funciar va putea emite, la cerere, titluri de proprietate a construcțiilor edificate și de fostele întreprinderi agricole de stat, de fostele societăți comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, de fostele stațiuni de mașini agricole, precum și a celor edificate de fostele cooperative meșteșugărești.
șeful statului a transmis că, în cazul legii criticate, este încălcat principiul bicameralismului. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Senat, prima Cameră sesizată, pe 18 septembrie 2023, iar, ulterior, în procedura de la Camera Deputaților, Cameră decizională, au fost incluse noi amendamente, care implică stabilirea unei noi condiții pentru toți solicitanții, a precizat el.
”O astfel de intervenție legislativă, având în vedere amploarea sa, sfera titularilor, sfera entităților care au edificat construcțiile, momentul la care intervine pune în discuție atât respectarea principiului bicameralismului, cât și securitatea raporturilor juridice, constituind modificări majore față de intenția inițiatorilor”, a explicat Klaus Iohannis.
În opinia sa, este afectat, totodată, regimul constituțional al proprietății publice. ”În ceea ce privește terenurile aflate în proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, dispozițiile art. 136 alin. (4) din Constituție stabilesc că: 'Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică'”, se evidențiază în sesizare.
Transmiterea de terenului Universității ”Regele Mihai I” din Timișoara, sesizată de Iohannis
Curtea Constituțională a României urmează să dezbată, marți, sesizarea președintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind transmiterea unor terenuri Universității de Științele Vieții ”Regele Mihai I” din Timișoara.
Actul normativ prevede transmiterea unor terenuri cu construcțiile aferente din domeniul public și privat al statului în proprietatea Universității de științele Vieții ”Regele Mihai I” din Timișoara.
Potrivit șefului statului, ”prin modul de adoptare și prin conținutul său normativ, legea încalcă o serie de norme și principii constituționale, precum cele referitoare la adoptarea unor legi cu caracter individual, principiul separației puterilor în stat, rolul constituțional al Parlamentului și al Guvernului, principiul egalității în fața legii, regimul proprietății publice și garanțiile sale”.
Conform regulii stabilite de Codul administrativ, arată el, ”trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia se face prin hotărâre a Guvernului, dacă prin lege nu se dispune altfel”.
Președintele Iohannis menționează că, potrivit articolului 2 din legea criticată, cele 35 de terenuri în suprafață totală de 501,4208 hectare sunt transferate din domeniul privat al statului în proprietatea Universității de științele Vieții ”Regele Mihai I” din Timișoara, alături de alte două terenuri aflate în domeniul privat al statului, în suprafață de 44,3154 hectare, ”în vederea realizării obiectivului privind activitatea de învățământ superior și dual în domeniul agricol, cercetare, producție, extensie universitară și a strategiilor de dezvoltare instituțională”.
Obiectivul pentru care universitatea va primi în proprietate aceste terenuri este formulat în actul normativ ”într-un mod imprecis și neclar”, invocă Iohannis.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
