CCR dezbate joi mai multe acte normative importante, printre care creșterea alocațiilor pentru copii.

Legea de respingere a OUG 123/2020 pentru modificarea articolului 3 din Legea 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii. 

 

Curtea Constituţională a României dezbate, joi, sesizarea Guvernului referitoare la Legea de respingere a OUG 123/2020 pentru modificarea articolului 3 din Legea 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii. Pe 19 august, Camera Deputaţilor a respins, în calitate de for decizional, Ordonanţa 123/2020, care modifică şi completează articolul 3 din Legea 61/1993, în scopul majorării graduale a cuantumului alocaţiei pentru copii.

Potrivit OUG 123/2020, majorarea graduală a cuantumului alocaţiei pentru copii ar avea loc astfel: 'majorarea cu câte 20% din diferenţa dintre cuantumul prevăzut de Legea nr. 14/2020 şi cuantumul acordat în iulie 2020, respectiv dintre 300 lei şi 156 lei pentru copiii cu vârsta între 2 şi 18 ani şi dintre 600 de lei şi 311 lei pentru copiii cu handicap cu vârsta între 2 şi 18 ani, precum şi pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani; majorarea se aplică începând cu drepturile lunii august 2020, iar pentru perioada 2021 - 2022 de două ori pe an, de la 1 ianuarie şi de la 1 iulie a fiecărui an; din 2023 se propune continuarea procesului de majorare a cuantumului alocaţiei cu rata medie a inflaţiei anuale'.

CCR dezbate sesizarea lui Iohannis asupra actului normativ care modifică legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

 

De asemenea, Curtea Constituţională a României dezbate, joi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra actului normativ care modifică legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Pe 24 iunie, şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ care modifică şi completează Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Legea prevede că în şcoli se vor derula, cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv de educaţie sanitară, pentru prevenirea contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor.

'Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Legea fundamentală, precum şi prevederilor art. 61 coroborat cu art. 75 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) prin raportare la art. 73 alin. (3) din Constituţie', spune Iohannis în sesizare, arătând că actul normativ i-a fost trimis de către Parlament în vederea promulgării pe 5 iunie.

Preşedintele Iohannis arată că, în forma iniţiatorului, iniţiativa legislativă conţinea zece articole şi aducea Legii nr. 272/2004 un număr de 40 modificări şi completări, iar Camera Deputaţilor a amendat 'substanţial' actul normativ, intervenind legislativ asupra a 63 de texte. Şeful statului indică faptul că modificările efectuate de deputaţi au un obiect de reglementare complet diferit faţă de cel avut în vedere de iniţiator şi, implicit, de Senat, încălcându-se prevederile Constituţiei referitoare la competenţa Camerei decizionale în procedura legislativă.

'Legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la întoarcerea legii, întrucât Camera Deputaţilor a eludat competenţa decizională a Senatului, sustrăgându-i acesteia această calitate', se precizează în sesizarea la CCR. Preşedintele Iohannis subliniază că nerespectarea acestui aspect de procedură atrage neconstituţionalitatea în ansamblu a legii.

Şeful statului arată în sesizarea la CCR că legea face referire la programe de 'educaţie sanitară', înlocuind termenul folosit în prezent - acela de programe de 'educaţie sexuală', subliniind că această terminologie nou introdusă impunea modificarea corespunzătoare a tuturor celorlalte prevederi din Legea nr. 272/2004.

În acest context, el atrage atenţia că legea introduce doar o modificare de formă, fără consecinţe în plan juridic. De asemenea, preşedintele Iohannis consideră că, din redactare, nu reiese cu claritate dacă norma stabileşte că programele de educaţie pentru viaţă sunt în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor sau că educaţia sanitară este cea în vederea prevenirii acestora.

El indică şi faptul că, prin eliminarea sintagmei 'cel puţin o dată pe semestru', textul a devenit neclar. 'Nu reiese cu claritate dacă programa şcolară este modificată, în sensul introducerii acestei discipline pe tot parcursul anului şcolar sau, dimpotrivă, este eliminată acea garanţie, instituită iniţial, prin care legiuitorul a urmărit ca programele de educaţie pentru viaţă să fie efectiv puse în practică cel puţin o dată pe semestru, în beneficiul elevilor.

Prin eliminarea acestei sintagme nu reiese cu certitudine dacă programele vor avea loc pe întregul parcurs al anului şcolar, o dată pe semestru, o dată pe an sau deloc. Apreciem că această intervenţie legislativă, în realitate, are un efect contrar scopului avut în vedere de legiuitor - cel al asigurării interesului superior al copilului prin participarea acestuia la programe educaţionale', se menţionează în sesizarea la CCR. Şeful statului conchide că legea eludează valorile statului de drept şi conţine dispoziţii ce afectează calitatea şi predictibilitatea sa, solicitând CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că actul normativ este neconstituţional, în ansamblu.

CCR discută sesizarea pe modificarea Legii privind funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă

 

Curtea Constituţională a României dezbate, joi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii privind funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Legea pentru modificarea Legii 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea AOSR stipulează că, prin derogare de la prevederile bugetului de stat pe anul 2020, până la 31 decembrie, finanţarea cheltuielilor acestui for se asigură din subvenţii acordate de la bugetul de stat, Ministerul Finanţelor Publice fiind autorizat să opereze modificările necesare.

Preşedintele Iohannis arată că, potrivit expunerii de motive, legea are ca obiect de reglementare modificări ale prevederilor privind salarizarea personalului bugetar din aparatul de lucru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, iar actul normativ stipulează că 'normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru unităţile din subordine se aprobă de preşedintele AOSR, la propunerea secretarului ştiinţific, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat pentru AOSR prin legile bugetare anuale' şi 'finanţarea cheltuielilor de întreţinere, funcţionare şi a indemnizaţiilor se asigură din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, conform legilor bugetare anuale'.

El indică în sesizare că Legea bugetului de stat pe anul 2020 prevede că 'Academia Oamenilor de Ştiinţă din România va fi finanţată în integralitate din venituri proprii, fără a beneficia de niciun transfer sau subvenţie de la bugetul de stat'.

Potrivit şefului statului, derogarea instituită prin actul normativ echivalează şi cu modificarea implicită a Legii bugetului de stat, iar într-o astfel de situaţie era necesară dezbaterea în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.

'Pentru toate aceste considerente, apreciem că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea art. 65 alin. (2) lit. b) prin raportare la art. 138 din Constituţie din perspectiva procedurii parlamentare de urmat. Faţă de jurisprudenţa instanţei constituţionale, prin modul în care a fost adoptată, legea contravine şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, fiind nesocotit efectul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale', se explică în sesizare. Iohannis mai arată că fişa financiară a acestui proiect nu a existat şi nu a fost solicitată nici la momentul iniţierii legii, nici în momentul adoptării unor amendamente în Camera decizională, cu impact asupra bugetului de stat, subliniind că solicitarea informării este obligatorie.

Totodată, conform preşedintelui, legea trebuia să fie adoptată cu majoritatea cerută pentru o lege organică, iar, în considerarea statutului de autoritate administrativă autonomă a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, norma din lege nu cuprinde nicio prevedere referitoare la controlul parlamentar specific, cum ar fi obligaţia prezentării unui raport anual de activitate, rezultatele obţinute şi modul în care resursele publice alocate au fost folosite, 'ceea ce accentuează, contrar intenţiei iniţiatorilor, neclaritatea cu privire la statutul juridic al acesteia'.

Sesizarea referitoare la Legea privind realizarea Spitalului Militar Regional 'Carol I' la Constanţa

 

Curtea Constituţională a României (CCR) discută, joi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind aprobarea obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional 'Carol I' pe raza municipiului Constanţa. 'Considerăm că această lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, precum şi celor ale art. 111 alin. (1) teza a doua privind informarea Parlamentului şi ale art. 138 alin. (5), referitoare la obligativitatea stabilirii surselor de finanţare pentru cheltuielile bugetare', se arată în sesizarea de neconstituţionalitate transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, în luna iunie.

Şeful statului susţine că legea criticată are caracter individual, fiind concepută să impună dispoziţii pentru un singur caz, determinat concret, 'intuitu personae'. În opinia sa, Parlamentul a nesocotit dispoziţiile din Constituţie referitoare la separaţia puterilor în stat, reglementând într-un domeniu ce ţine de competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, viciu de natură să antreneze neconstituţionalitatea legii în ansamblul său.

'O lege trebuie să fie elaborată în conformitate cu Constituţia, să reprezinte actul juridic al Parlamentului, să exprime şi să reglementeze relaţii sociale generale. Or, în cazul de faţă, legea dedusă controlului de constituţionalitate creează cadrul normativ pentru realizarea unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabil doar unui singur caz expres determinat, acela al aprobării obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional 'Carol I'. (...)

Apreciem că legea supusă controlului de constituţionalitate contravine, pe de o parte, art. 1 alin. (4) din Constituţie referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 61 alin. (1) ce consacră rolul Parlamentului, iar, pe de altă parte, încalcă prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia 'nimeni nu e mai presus de lege', precum şi prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale', se explică în sesizare.

Potrivit şefului statului, această lege prevede finanţarea investiţiei de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, prin alocări suplimentare, însă nu a fost transmisă Guvernului solicitarea de a elabora fişa financiară, care este obligatorie. El menţionează şi că nici expunerea de motive a legii criticate nu detaliază impactul bugetar al soluţiilor legislative preconizate şi nici nu indică sursa de finanţare.

'Prin urmare, întrucât cheltuielile stabilite prin textele legii criticate afectează bugetul de stat, învederăm faptul că adoptarea unor asemenea prevederi nu se putea realiza decât după cererea prealabilă a informării Parlamentului, formulată de acesta şi înaintată Guvernului. De aceea, solicităm Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea în ansamblu a legii deduse controlului, prin raportare la dispoziţiile art. 111 alin. (1) teza a doua şi ale art. 138 alin. (5) din Constituţie', mai arată Iohannis.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News