Se dorește abrogarea și găsirea unei „soluții pașnice”, în timp ce UE recunoaște Transnistria ca parte din R. Moldova.

Republica Moldova a înaintat dorința sa de a adera la Uniunea Europeană la 3 martie 2022, la trei zile după Ucraina.

Astfel, țara vecină cu România a primit un set de condiții pe care va trebui să le îndeplinească până la 14 decembrie 2023, atunci când conducerea UE va decide dacă acestea sunt bifate sau nu. Data de 14 decembrie 2023 este un moment cheie deoarece se va afla dacă Republica Moldova va începe oficial negocierile de aderare la UE sau nu.

Potrivit ultimului raport dat de Comisia Europeană, din data de 8 octombrie 2023, Uniunea este interesată și de relațiile dintre Republica Moldova și Republica Moldovenească Nistreană, cunoscută și sub numele de Transnistria.

Comisia Europeană abordează subiectul atât în introducerea documentului, cât și la anexe:

„UE rămâne pe deplin angajată să sprijine o soluție cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele sale internațional recunoscute, cu un statut special pentru regiunea transnistreană. Acordul de Asociere Aprofundată și Cuprinzătoare se aplică întregului teritoriu al Moldovei.”, se regăsește în raportul Comisiei Europene, lucru care înseamnă că regiunea separatistă este recunoscută drept parte a Republicii Moldova.

De asemenea, Republica Moldovenească Nistreană a luptat pentru independență în anul 1990 și este recunoscută de alte trei state care nu fac parte din ONU, fiind vorba despre Abhazia, Arțah și Osetia de Sud.

Federația Rusă a recunoscut pentru o perioadă de timp regiunea Transnistria ca parte din Republica Moldova, însă, din acest an, februarie 2023, Federația Rusă a revocat decretul prin care recunoștea Republicii Moldova drept de suveranitate în Transnistria.

Situația devine și mai complicată întrucât Republica Moldova a adoptat, în aceeași perioadă de timp, februarie 2023, un act normativ care completează Codul penal. Este vorba despre Articolul 340, Cod penal al Republicii Moldova prin care sunt pedepsite penal acțiunile de separatism:

„Separatismul, adică acțiunile săvârșite cu scopul de a separa o parte din teritoriul Republicii Moldova, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 6 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 3000 la 5000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.”, este un fragment din legea moldovenească.

Revenind la raportul Comisiei Europene, Uniunea Europeană, deși recunoaște ca parte integrantă Transnistria în Republica Moldova, spune că:

„Adoptarea amendamentelor la Codul Penal care criminalizează "separatismul" ar putea avea un impact negativ asupra libertății de exprimare și asociere, drepturilor minorităților naționale și nediscriminării, precum și asupra dinamicii soluționării conflictului transnistrean.”, fapt ce a născut mai multe controverse la nivel european, iar pentru a putea ajunge la „masă” cu liderii UE, Republica Moldova va trebui să modifice actul normativ în cauză.

Mai mult, în Transnistria s-ar afla undeva la 1500 de trupe rusești, aceștia având atribuții de „peacekeeping”, menținând „ordinea și liniștea” în regiunea controversată.

Cu o zi în urmă, Maia Sandu a venit cu o declarație pentru Radiochisinau prin care admite faptul că regiunea transnistreană  beneficiază de anumite excepții, cel puțin pe parte comercială, dar și că problema cu regiunea în cauză trebuie terminată după aderearea R. Moldova la UE, contrariul însemnând că s-ar da un „drept de veto Federației Ruse”:

Bineînțeles că vrem să ne integrăm cu regiunea transnistreană și, așa cum s-a întâmplat și până acum, regiunea transnistreană beneficiază de anumite elemente de apropiere cu UE, inclusiv Acordul de Liber Schimb se aplică și în regiunea transnistreană. Ați văzut că s-au produs și acolo schimbări în structura comerțului, fiindcă jumătate din exporturi merg în UE (...).

Ne dorim o rezolvare politică a conflictului, dar nu putem să punem problema în felul în care R. Moldova devine membru al UE doar după rezolvarea conflictului transnistrean, pentru că asta ar însemna să îi dăm Kremlinului drept de veto pe procesul de integrare europeană a R. Moldova.

Lucrăm și la problema conflictului transnistrean, dar nu creăm din asta un impediment și în primul rând Bruxellesul spune acest lucru, ceea ce este foarte important”, a declarat președinta Maia Sandu luni-seară, în cadrul unui interviu la „Radio Moldova”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News