Finlanda nu doreşte ca NATO să desfăşoare arme nucleare sau să înfiinţeze baze militare pe teritoriul său chiar dacă va deveni membră a Alianţei, a afirmat prim-ministrul Sanna Marin, într-un interviu apărut joi în cotidianul italian Corriere della Sera, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Finlanda şi Suedia au depus miercuri cererile oficiale de aderare la NATO, decizii impulsionate de invazia rusă în Ucraina, dar se confruntă cu obiecţii din partea Turciei faţă de un proces de aderare aşteptat iniţial să se desfăşoare relativ rapid.

Sanna Marin, aflată într-o vizită la Roma pentru discuţii cu şeful guvernului italian, Mario Draghi, a apreciat că problema poate fi rezolvată prin dialog. 'Cred că în acest stadiu este important să ne păstrăm calmul, să avem discuţii cu Turcia şi cu toate celelalte state membre, să răspundem întrebărilor care pot exista şi să corectăm neînţelegerile', a afirmat Sanna Marin.

Chestiunea desfăşurării de arme nucleare sau deschiderii de baze NATO în Finlanda nu face parte din negocierile de aderare ale acestei ţări cu Alianţa Nord-Atlantică, a explicat ea. 'Şi nici nu cred că există vreun interes în desfăşurarea de arme nucleare sau deschiderea de baze NATO în Finlanda', a mai afirmat şefa guvernului de la Helsinki.

Omoloaga sa suedeză Magdalena Andersson a spus la rândul său că Suedia nu doreşte baze NATO permanente sau arme nucleare pe teritoriul ţării. Magdalena Andersson şi preşedintele finalndez Sauli Niinisto sunt aşteptaţi joi la Casa Albă pentru o întâlnire cu preşedintele american Joe Biden.

Italia sprijină cu putere candidaturile Finlandei şi Suediei la NATO şi este dispusă să accelereze procedurile interne pentru ca aceste două state să se alăture alianţei cât mai curând posibil, a afirmat Draghi miercuri după întrevederea cu prim-ministrul finlandez.

 

Motivele reale din spatele temerii Rusiei privind aderarea Finlandei la NATO

Alertați de invazia nejustificată a Ucrainei, la comanda liderului de la Kremlin, cetățenii din Finlanda și Suedia au produs o schimbare la nivelul întregii opinii publice referitoare la aderarea la NATO. Ceea ce părea cândva imposibil, astăzi a devenit realitate: ambele nu doar că au decis că vor să facă parte din alianță, ba chiar accelerează ritmul în această direcție.

Finlanda are o armată cetățenească susținută de un sistem eficient de mobilizare care poate mobiliza rapid mii de soldați pe picior de război. Aproape o treime din populația adultă a țării (aproximativ 900.000 de oameni) este încadrată ca rezervistă.

Armata finlandeză este formată din 61.000 de militari și 176.000 de oameni mobilizați. Aceștia au fost integrați într-un serviciu militar obligatoriu, care durează între 6 și 12 luni.

Acest lucru înseamnă că Finlanda, cu doar 5,5 milioane de locuitori, se poate baza pe una dintre cele mai mari armate în raport cu dimensiunea sa, din Europa. Rusia are 140 de milioane de locuitori, dintre care 900.000 sunt soldați activi și două milioane sunt rezerviști.

O mare parte din pregătirea militară a Finlandei provine din propriul război cu Moscova, care are ecouri în invazia Ucrainei. Între 1939 și 1940, finlandezii au luptat în Războiul de Iarnă pentru a ține Uniunea Sovietică la distanță, dar și-au pierdut o mare parte din teritoriu, inclusiv cel mai cosmopolit oraș, Vyborg, și una dintre principalele lor zone industriale.

Sondajele de opinie sugerează că aproximativ trei sferturi dintre finlandezi sunt dispuși să lupte pentru țara lor, cea mai mare cifră din Europa (VEZI CONTINUAREA AICI)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News