De la vârful Europei a fost lansat subiectul toamnei anului 2022: raționalizarea consumului energetic. Ce se va întâmpla în România?

Întrebarea care se află în mintea tuturor este legată de anunțata raționalizare a energiei. Invitat în platoul unei emisiuni transmisă de România TV, analistul politic Bogdan Chirieac a declarat:

”Eu încerc să mă informez aproape zilnic de la oameni care chiar cunosc sistemul și sunt în domeniu. Înțeleg că România are o putere instalată de energie electrică de 16 mii de mW. Dintre aceștia, din mare nefericire, funcționează doar 6 mii de mW dintr-o mie de motive: că nu a fost suficientă apă... și nu a fost, Hidroelectrica chiar a făcut ce a putut, că mai sunt probleme pe zona de termocentrale și așa mai departe. Necesarul României e cam de 8000 de mW. Cei 2000 de mW se importau - vorbim de putere instalată. Problema care este? Noi producem 6000 de MegaWați dar când ai vârf de consum, 2000 de mW trebuie să imporți. Până acum am avut de unde importa, din Uniunea Europeană, pe bani, cinstit. Neavând de unde importa, fiindcă nu are nimeni energie să îți dea, atunci automat sistemul energetic național oprește anumiți consumatori. Poate opri consumatori foarte mari, cum este ALRO, care este principalul consumator de energie electrică, 7-10% din energia din România o folosesc. Când vor fi probleme? În orele de vârf care sunt dimineața, de la orele 8 la 9, și seara, de la orele 18 la orele 21. Astea sunt vârfurile. Noaptea energia e foarte ieftină, fiindcă ei nu pot opri grupurile de producție a energiei electrice. Deci, anumite unități industriale vor fi scoase din priză. Sigur, vor putea opri și la noi, la consumatori. Singura problemă, eu nu credeam că mă mai întorc la vremurile din epoca lui Ceușescu. Se pare că istoria e ciclică. Să ne anunțe măcar, că poate rămâne lumea în lift”, a declarat analistul politic Bogdan Chirieac.

Citește și: 

Măsurile energetice propuse de Comisia Europeană. Țările UE s-au împărțit

Comisia Europeană a venit în fața guvernele țărilor membre cu cinci idei pentru abordarea urgenței energetice miercuri, iar reacția țărilor membre a fost împărțită, au declarat șase diplomați pentru Politico.

Propunere: Măsuri obligatorii de reducere a cererii de energie electrică în orele de vârf

”Designul actual al pieței se potrivește cu cererea și oferta (fără întreruperi). Dar avem un deficit real de aprovizionare. Acest lucru necesită o reducere inteligentă a cererii. Trebuie să reducem cererea de vârf în energie electrică pe piaţă. Vom propune un obiectiv obligatoriu pentru reducerea consumului de energie electrică la orele de vârf. Statele membre vor fi libere în ceea ce privește realizarea acestui lucru”, scrie în documentul elaborat de către CE.

Propunere: Mai multe resurse financiare sectorului energetic

Prima este acordarea de credite pentru a ajuta companiile de utilități pentru tranzacționarea la bursele de energie în mediul actual de preț ridicat.

Comisia examinează mai multe abordări care ar putea permite intermediarilor financiari să pună la dispoziție mai multe resurse de numerar sectorului energetic. Acest lucru ar putea implica acceptarea unei game mai largi de active ca garanție în scopul marjării.

Propunere: Contribuție de solidaritate (TAXUD) 

Printre măsurile propuse de CE se numără și  o contribuție de solidaritate (TAXUD) și este dedicată acelor companii care realizează profituri uriașe acum, deoarece își generează electricitate din surse ieftine în loc de gaz. Ambasadorii UE doreau asigurări că veniturile din astfel de taxe vor rămâne în țara potrivită.  ”Vom propune o contribuție unică de solidaritate din petrol și gaze, activități de extracție și rafinare pe profitul anului 2022. Veniturile din această contribuție, încasate la nivel național, ar putea fi folosite pentru a sprijini consumatorii vulnerabili și întreprinderile și a accelera tranziția la verde”, se arată în documentul emis de Comisia Europeană.

Propunere: Plafonarea prețurilor gazelor rusești

Cea mai controversată problemă este plafonarea prețurilor gazelor rusești – în mare parte menită să pedepsească financiar Kremlinul pentru războiul din Ucraina. Germania a spus că este ”sceptică” cu privire la această idee. Ungaria, cel mai apropiat aliat al Rusiei în UE, este împotriva acesteia, la fel ca Slovacia și cel puțin alte două țări, au declarat diplomații.

Citește mai departe AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News