Data actualizării: 19.10.2022 19:02
Data publicării: 19.10.2022 16:19

Se înmulţesc doctoranzii care studiază cu "frecvență redusă"

Foto: Freepik

Numărul doctoranzilor din România a crescut considerabil în perioada 2015/2016-2019/2020, dar creșterea e datorată în special unei explozii de înmatriculări la studiile doctorale cu “frecvență redusă”, introduse în 2014, potrivit unui recent raport UEFISCDI privind studiile doctorale din România.

Această formă de studii a ajuns să fie preferată de circa un sfert dintre doctoranzi, iar în unele domenii, precum științele biologice și biomedicale, ponderea se apropie de 30%. Ea presupune, în principal, că studenții nu au obligația să desfășoare activități corespunzătoare rolului de asistent de cercetare sau de asistent universitar, activități care i-ar împiedica să lucreze în domeniile lor.

Legea educației din 2011 prevede că programele de studii universitare de doctorat se pot organiza “de regulă” la forma cu frecvență: În urma unei modificări din 2014 a legii, a apărut o excepție ce permite organizarea lor cu frecvență redusă. În cazul acestora, pe de o parte, obligațiile referitoare la frecvența redusă sunt stabilite la nivelul universităților, în baza autonomiei universitare, dar există obligații privind alocarea unui timp semnificativ programului doctoral, prin Codul studiilor doctorale. Detalii despre prevederile în vigoare, mai jos.

Raportul “Studii doctorale în România: Provocări și oportunități”, publicat anul acesta de UEFISCDI, notează că numărul studenților doctoranzi a înregistrat, în perioada 2015/2016-2019/2020, o creștere de 23%, creștere mai mare decât cea înregistrată în cazul numărului de studenți la nivel de licență sau master. Dar creșterea a fost susținută în special de numărul mare al studenților înscriși la studii cu frecvență redusă: “Trebuie să menționăm că această creștere, distribuită pe forme de învățământ, se reflectă astfel: 4% creștere a numărului de doctoranzi care studiază „la zi” și 210% creștere a numărului de doctoranzi înmatriculați la forma de studiu „fără frecvență”, cea din urmă fiind reintrodusă în legislație în anul 2014”, arată raportul citat.

Situaţia în cifre

Documentul reia date dintr-un policy brief publicat pe această temă anul trecut (Doctoranzi în România, 2021), brief ce detaliază statistic rezultatul acestei creșteri a numărului de studenți înscriși la studii de doctorat cu frecvență redusă. Astfel, în anul universitar 2019/2020:

- 74,58% dintre studenții-doctoranzi și-au desfășurat studiile doctorale la forma de studiu cu frecvență și 25,42% la învățământ cu frecvență redusă

- Din numărul total de doctoranzi, proporția studenților care studiau la forma de învățământ cu frecvență redusă a crescut în perioada analizată cu 15,34%, în timp ce proporția studenților care studiau la forma de învățământ cu frecvență a scăzut cu 12,92%

Ponderea doctoranzilor care studiază cu frecvență redusă este considerabil mai mare în trei domenii de studiu: științe biologice și biomedicale, științe sociale și științe inginerești. 28,8% dintre doctoranzii din domeniul Științe biologice și biomedicale, 27,4% dintre cei activi în domeniul Științe sociale, 26,9% dintre doctoranzii în Științe inginerești urmau studii cu frecvență redusă. În același timp, doar 9,8% dintre doctoranzii în domeniul Știința sportului și educație fizică și 13,3% dintre cei activi în domeniul Matematică și științe ale naturii urmau programe cu frecvență redusă.La nivelul mediu (23,4%) se încadrau doctoranzii în Științe umaniste și arte.

Potrivit raportului UEFISCDI privind studiile doctorale, forma de învățământ cu frecvență redusă, stabilită printr-o ordonanță de urgență din 2014, elimină, practic, “obligativitatea doctorandului de a desfășura activități corespunzătoare rolului de asistent de cercetare sau asistent universitar pe perioadă determinată”. Raportul notează că este un sens “diferit de sensul dat în cadrul studiilor de licență și/sau master”, în cazul studiilor doctorale frecvența redusă presupunând că studentul e scutit de desfășurarea activităților didactice.

Același raport arată că obligațiile ce decurg din forma de organizare sunt stabilite la nivel de universitate, la propunerea Consiliului Studiilor Doctorale, în baza autonomiei universitare. Obligațiile, asemenea drepturilor studenților doctoranzi, sunt incluse în Codul studiilor doctorale și includ “alocarea unui timp semnificativ programului doctoral, participarea la activitățile școlii doctorale în funcție de specificul programului și de reglementările interne ale școlii doctorale și respectarea regulamentului școlii doctorale”, potrivit documentului citat.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News