Viktor Orban este ținta a numeroase atacuri. 

La un eveniment organizat de Fundaţia pentru Noua Republică, premierul guvernului din umbră, desemnat de Coaliţia Democratică (DK) din Ungaria, a adoptat o poziţie pentru introducerea monedei euro în Ungaria.

Europarlamentarul DK, Klára Dobrev, a subliniat că inflaţia din Ungaria este de multe ori mai mare decât cea din ţările UE. Ceea ce se întâmplă azi în Ungaria se numeşte "inflaţia lui Orbán, iar din această cauză arde casa", scrie portalul mfor.hu, citat de Rador. 

Klára Dobrev a declarat că parcă zonele strategice din care s-ar putea construi viitorul au fost complet uitate în viaţa de zi cu zi a Guvernului, astăzi se încearcă să construiască viitorul ţării pe fabricile de baterii din China. "Sunt chestiuni asupra cărora majoritatea populaţiei ţării este de acord. În perioada schimbării regimului, a existat un consens general asupra faptului că prosperitatea este determinată în esenţă de performanţă, cunoştinţe şi hărnicie, deoarece nu am vrut ca acest lucru să fie decis într-un centru de partid de către soldaţii de partid. Acestui acord public i s-a dat cu piciorul de către FIDESZ, azi nu există economie de piaţă liberă în Ungaria", a subliniat europarlamentarul, menţionând: ”După schimbarea de regim, cel mai important consens public a fost acela că ne dorim să aparţinem Europei, iar prin apartenenţa noastră la Uniunea Europeană ştiam exact că aceasta presupune şi introducerea monedei euro”.

FIDESZ a renunţat şi la acest consens general. Cifrele au demonstrat că oamenii din zona euro trăiesc din ce în ce mai bine şi suportă criza din ce în ce mai bine. Din acest punct de vedere, introducerea monedei euro ar fi putut duce la o viaţă mult mai uşoară pentru toţi ungurii, scrie sursa citată. 

"Există o lipsă totală de încredere în Ungaria şi în Guvernul ungar din partea economiei internaţionale şi a pieţelor financiare internaţionale. Acesta este unul dintre motivele pentru care cursul forintului este dramatic, iar ratele dobânzilor au crescut brutal", a conchis Klára Dobrev.

Citește și: Bătaie și gaze lacrimogene împotriva elevilor și profesorilor din Budapesta. Strigăte către Viktor Orban: ”Și tu ai copii”/ ”Du-te dr*cului şi ia-ţi toţi prietenii cu tine!"

Ungaria, mai puțin atractivă pentru investitori

Pentru companiile străine, anul acesta Ungaria este o destinaţie de investiţii mai puţin atractivă decât a fost în urmă cu un an, potrivit raportului din primăvara anului 2023 al Camerei de Comerţ şi Industrie Germano-Ungară (DUIHK).

Anul trecut, 88% dintre cei care au participat la sondaj ar fi ales din nou Ungaria ca locaţie a investiţiilor, însă, anul acesta, această proporţie a scăzut la 79%. DUIHK şi-a efectuat în acest an sondajul de conjunctură pentru a 29-a oară, în perioada 13 februarie - 17 martie, prin participarea a 249 de companii străine, majoritatea din Germania. DUIHK a efectuat acest sondaj şi în alte 15 ţări din regiune şi în urma răspunsurilor celor 1.620 de participanţi va realiza o analiză comparativă. Rezultatele sondajului au fost prezentate miercuri, la Budapesta, la o conferinţă de presă.

Prezentând rezultatele raportului, şeful Departamentului de comunicare al DUIHK, Dirk Wölfer, a subliniat că, în prezent, companiile consideră că perspectivele lor sunt mai puţin favorabile decât în oricare dintre perioadele din ultimii zece ani. În acelaşi timp, există o dorinţă de creştere în ceea ce priveşte planurile de investiţii şi ocuparea forţei de muncă, în baza căreia se pare că recesiunea economică este considerată temporară.

Companiile menţionează cel mai adesea creşterea preţurilor la energie ca fiind o ameninţare la adresa propriei afaceri, pe al doilea loc situându-se lipsa forţei de muncă calificate, iar pe al treilea loc, cursul de schimb valutar. Aceste riscuri sunt probleme similare şi în alte ţări din regiune, a menţionat Wölfer. Potrivit sondajului din acest an, satisfacţia faţă de calitatea locaţiilor companiei (condiţiile-cadru de politică economică, piaţa muncii, infrastructură şi parteneri) s-a deteriorat din nou uşor faţă de anul precedent: ratingul mediu s-a modificat de la 2,97 la 3,11 puncte (pe o scară de la 1 la 5). La scăderea satisfacţiei au contribuit şi măsurile de politică economică adoptate la începutul anului 2022, precum şi supraimpozitarea profitului şi impunerea administrativă a unor plafoane la preţuri pentru anumite produse.

Procentul companiilor mulţumite şi nemulţumite cu costul forţei de muncă este similar, cu toate acestea, companiile se aşteaptă în continuare la o creştere mare a cheltuielilor salariale, în medie de 14 la sută pentru acest an. Indicele sentimentului investiţional al DUIHK, care monitorizează aşteptările de afaceri şi evaluarea mediului de afaceri, a scăzut de la 6 puncte anul trecut la 2 puncte. Acest aspect confirmă previziunile conform cărora creşterea PIB-ului va încetini, a mai precizat DUIHK, conform Rador. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News