Data publicării: 04.04.2023 16:20

• Se cere eliminarea pensiilor speciale ale piloţilor de avion. Cezar Osiceanu: Dacă se continuă cu dezinformări, s-ar putea să zburaţi voi în locul nostru

Autor: Cezar Osiceanu | Categorie: Stiri

Fotografie de la Rafael Cosquiere, Pexels

Cezar Osiceanu, pilot, explică diferenţele dintre personalul navigant şi ceilalţi angajaţi din România, în contextul scandalului eliminării pensiilor speciale.

În lipsa unor subiecte tari, presa națională scoate periodic marota pensiilor speciale, iar Guvernul nu se lasă nici el şi mai scoate pe surse câte ceva pe tema aceasta. Se pun ca într-o ciorbă cu de toate, toate pensiile în afara celor pentru limita de vârstă considerate de unii ca fiind normale!

Şi din dorința de a face mai vizibil subiectul, se amestecă sub titlul de pensii speciale: pensiile ocupaționale, pensiile de serviciu, etc. Haideți însă să observăm câteva lucruri importante pentru a înțelege subiectul pensiilor aviatorilor şi anume:

1. De la începuturile aviației, această categorie formată din piloți, însoțitori de bord şi tehnici au avut un statut special ca şi angajați şi ca şi condiții de pensionare.

2. Tot de la începuturile aviației regimul de salarizare a fost diferit, fiind cu mult peste media veniturilor considerate superioare mediei.

3. În baza punctului 2, şi impozitele încasate de pe urma salariilor piloţilor au fost cu mult peste media celor încasate de la restul categoriilor de salariați din România.

4. Legea 223/2007 pentru personalul aeronavigant civil din Romănia a venit în mod natural pentru a putea stabili criteriile clare de pensionare ale acestei categorii de angajați cu specificități unice şi extrem de diferite de ale restului angajaților din România.

5. Din cauza condițiilor de muncă, a bolilor specifice dezvoltate şi a riscurilor meseriei, aviatorii au posibilitatea de a ieşi la pensie la vârsta de minim 50 de ani, deci mai târziu decât alte categorii considerate ca fiind speciale.

Care sunt diferențele, totuși, între personalul navigant şi restul angajaților, se întreabă mulți? Iată-le pe scurt:

1. Personalul aeronavigant este singura categorie de angajați din România care plătește CAS de 32%, faţă de restul angajaților din România care plătesc doar 21%!!

2. Dacă plătesc mai mult cu 10% CAS decât restul angajaților si veniturile lor impozitate sunt cu mult mai mari decât media veniturilor rezultă în mod evident că au contribuit şi contribuie enorm la fondul de pensii al statului.

3. Deși contribuția pentru pensie statul o oprește permanent, tot statul nu oferă dobânzi sumelor încasate şi a introdus în mod ilegal şi impozitarea pensiei. Deci şi aici piloții sunt net dezavantajați faţă de restul pensionarilor.

4. Personalul aeronavigant este singura categorie de angajaţi din România ale căror venituri rezultate din practicarea meseriei sunt limitate printr-un act al Uniunii Europene denumit Timp de muncă şi odihnă pentru zbor - Flight Time Limitations. În acest fel, piloții nu pot face mai mult de 900 de ore de zbor într-un an calendaristic şi deci veniturile obținute sunt limitate.

5. Deși sumele plătite pentru asigurările medicale obligatorii sunt enorme în raport cu restul majorității angajaților din Romania, piloții sunt trataţi la fel ca orice alt cetățean, nebeneficiind de nici un avantaj sau facilități în plus, așteptând programări la analizele gratuite cu termene lungi etc.

6. Deși au pensie de serviciu stabilită prin lege, statul a impus personalului aeronavigant si plata cotizațiilor la pilonii 2 şi 3. După scandalul furtului organizat al banilor din pilonul 2 de pensii de la BRD, cel al proastelor investiții făcute de aceste fonduri, etc ce se poate crede despre această măsură?

7. Perioada de calcul pentru stabilirea pensiei piloţilor este de un an de zile spre deosebire de alte categorii de angajați vizați de pensiile ocupaționale sau de serviciu cărora li se iau in calcul ultimele 3 sau 6 luni de activitate.

8. Statul a limitat el însuși veniturile piloţilor de-a lungul timpului prin diverse legi, ordine, dispoziții etc ale organismelor sale sau ale societăților unde era acționar (Tarom de exemplu). Prin aceste măsuri, fie statul s-a fentat singur (acordarea diurnelor in valută neimpozabilă de exemplu), fie pilotul a fost privat de posibilitatea unei contribuții şi mai mari (greva piloţilor de la Tarom a avut ca scop şi introducerea diurnelor în salarii).

9. Legea 223/2007 pentru personalul aeronavigant civil din România are o serie de elemente de neconstituționalitate dezvoltate ca urmare a situației juridice cauzate de integrarea României în Uniunea Europeană şi de completarea şi modificarea cadrului juridic național. Aceste elemente de neconstituționalitate ar fi trebuit sa fie cu prioritate discutate de către Curtea Constituțională, dar pentru sesizarea ei ar trebui să fie efectuate diligențele necesare.

Scăderea drastică a interesului faţă de meseria de pilot din rândul tinerilor, costurile mari ale școlarizării necesare pentru a deveni pilot, condițiile de muncă grele, salarizarea proastă, şi grevele de azi din lumea întreagă ale piloţilor şi însoțitorilor de bord arată că nici cu pilotul automat de la bord sau cu vreun mânuitor de dronă de la sol (şi el botezat pilot de către presă) avioanele nu pot zbura fără cele două categorii de personal aeronautic.

Deci dacă se continuă cu aceste dezinformări şi basme s-ar putea să zburați voi în locul nostru, dragi cititori revoltați de:

- pensiile piloţilor

- grevele piloţilor

- anulările şi întârzierile avioanelor

- care mergeți cu avionul de sărbători, în vacanţe exotice etc, în timp ce noi ne lăsăm familiile acasă.

-Etc.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News