Data actualizării: 17.06.2022 12:57
Data publicării: 17.06.2022 12:44

Schimbări semnificative, în anii următori, pentru sudul și sud-estul Europei. Elena Mateescu, director ANM: Cât de cald va fi în România

Autor: Ioan-Radu Gava | Categorie: Vremea

Elena Mateescu / Foto: Crișan Andreescu

Elena Mateescu, director general la ANM, a explicat tendința de accentuare a secetei cu care se confruntă România, în special după ultimul deceniu.

Directorul ANM Elena Mateescu a explicat modul în care anii devin tot mai secetoși, iar agricultura are de suferit de pe urma cantităților deficitare de precipitații care, deși vin cu avertizări de tip nowcasting, acestea au caracter punctiform și o intensitate care nu reușește să suplinească deficitul de apă din sol.

„Pornind de la Tema anului 2022: Să ne unim eforturile pentru combaterea secetei, iată că și România, începând din anul 1901, în fiecare deceniu a înregistrat în medie 1,4 ani secetoși. Constat în prezent o frecvență crescândă, în special după 1981, când anii secetoși s-au înregistrat într-un număr de 4-6 ani în medie pe deceniu. De asemenea, în ceea ce privește ultimul raport al Agenției Europene de Mediu, pentru Europa de Sud, atât în trecut, cât și în viitor, nuanțele de roșu exemplifică și evidențiază tendința creșterii riscului de secetă și în zona țării noastre“, a spus directorul ANM.

Schimbări semnificative pentru sudul și sud-estul Europei

„În scenariile viitoare se observă schimbări semnificative pentru Europa de Sud și Sud-Est, inclusiv România, prin creșterea frecvenței valurilor de căldură, riscul de secetă, deja prezent, pentru zona de sud, sud-est, chiar și centru a țării noastre. Observăm posibilitatea ca în viitor România să înregistreze tendințe evidente de creștere în fiecare sezon, dar mai ales iarna și primăvara, în funcție de scenariul de emisia gazelor cu efect de seră și, din păcate, asociat și cu un deficit de precipitații, va duce la accentuarea secetei în acele zone care sunt binecunoscute ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul de secetă“, a adăugat Elena Mateescu.

Ultimii ani, cei mai secetoși

„2019 rămâne în topul celor mai călduroși ani din istoria măsurătorilor în țara noastră. 2012-2021 rămâne cea mai călduroasă perioadă de 10 ani consecutivi din istoria măsurătorilor, iar 2021 este al 15-lea an cel mai călduros, dar care și el a adus niște recorduri din punctul de vedere al fenomenelor meteorologice extreme.

Deceniul actual a început cu un an excesiv de secetos, 2021-2022, deși mai avem încă două luni din acest an agricol. Anul agricol începe la 1 septembrie și se termină la 31 august. Avem un top 5 al celor mai secetoși ani agricoli și observăm că 2011-2012 rămâne în top, pe locul 4 este 2019-2020. Am comparat 2019-2020 cu anul agricol curent și situația este aproximativ similară din punctul de vedere al regimului de precipitații și al rezervei de apă din sol. Aceleași zone cele mai afectate de seceta pedologică ca în anul 2020.

Deși am avut doar decembrie și aprilie cu excedente de precipitații, în restul lunilor, cantitățile de precipitații au fost deficitare, chiar și prima lună de vară, deși este cea mai ploioasă a anului. Vom spune că am avut cantități de precipitații care au impus emiterea de avertizări de cod portocaliu sau roșu de tip nowcasting, totuși, caracterul localizat ala acestora, caracterul torențial, nu poate asigura o înmagazinare bună a apei în sol, care să asigure o aprovizionare optimă conform necesarului culturilor agricole, pentru că această perioadă este cea a consumului maxim de apă a plantelor, iar când distribuția este neuniformă, fenomenul de secetă rămâne, se accentuează în intensitate sau se extinde.

Am făcut și o analiză a primelor 10 luni, 1 septembrie -15 iunie, comparativ cu 2019-2020 și observăm caracterul secetos al acelorași zone, estul și sudul țării. În acest an, în aceste zone cantitatea medie la nivel regional se situează sub 400l/mp, ceea ce evidențiază caracterul de regim pluviometric secetos. În top 5 cele mai secetoase perioade septembrie - iunie se află 2021-2022. De asemenea, 2006-2007 rămâne în top, urmat de 2019-2020 la care se adaugă anul agricol curent“, a mai spus Elena Mateescu.