Schimbarea climatică, impact major asupra anotimpurilor

”Vara indiană” ne însoțește în aceste zile de toamnă târzie, cu frunzele sale parcă pictate, cu zile mai scurte, dar și cu temperaturi mai mari decât cele specifice perioadei calendaristice, deși ne află pe final de lună octombrie.

Citește și: Sâmbătă a fost cea mai caldă zi de 21 octombrie din istoria măsurătorilor în România

Jadu Dash, profesor de teledetecție în Geografie și Știința Mediului, Universitatea din Southampton, susține că debutul târziu al toamnei, în Marea Britanie, nu este o întâmplare singulară.

”De fapt, face parte dintr-o tendință mai largă în care trecerea de la vară la iarnă are loc mai târziu în an. Cercetările pe care le-am efectuat în ultimii 13 ani indică schimbările climatice ca fiind vinovatul probabil. 

Unul dintre cele mai vizibile efecte ale schimbărilor climatice este schimbarea modelelor de sezonalitate a vegetației din jurul nostru.

Aceasta include momentul în care au loc evenimente biologice importante, cum ar fi răsărirea mugurilor, apariția primelor frunze, înflorirea și căderea frunzelor”, spune prof. Dash, potrivit Reuters, care citează Conversation.

Astfel, Dash ne reamintește de ciclul vegetației, de la prima frunză, care marchează sosirea primăverii, la căderea frunzelor, care sunt semnul venirii toamnei.

”Calendarul acestor evenimente se schimbă, în special în emisfera nordică, unde primăvara pare să înceapă mai devreme, iar debutul toamnei este întârziat”, a mai spus Dash.

Potrivit acestuia, în mod tradițional, ”monitorizarea sezonalității vegetației presupunea documentarea meticuloasă a acestor evenimente sezoniere an de an.

Cele mai vechi înregistrări ale evenimentelor de primăvară din Regatul Unit datează din 1736, când naturalistul Robert Marsham a început să înregistreze calendarul evenimentelor de primăvară în Norwich, Anglia”, iar modificările apărute pot fi folosite pentru identificarea începutului și sfârșitul fiecărei sezon de vegetație.

Sezoane de creștere mai lungi

”Cercetătorii în domeniul climei au acum la dispoziție aproape cinci decenii de observații prin satelit. Analiza acestor date arată că primăvara a avansat cu aproximativ 15 zile, în timp ce toamna a fost întârziată cu o cantitate similară. Rezultatul general a fost prelungirea sezonului de creștere cu o lună întreagă în ultimele trei decenii.

Schimbarea calendarului anotimpurilor este deosebit de pronunțată la latitudini mai mari. Vegetația situată la peste 55 grade nord de ecuator, cum ar fi pădurile de larice din nordul Rusiei, a arătat o tendință de prelungire a sezonului de vegetație, care a crescut cu până la o zi pe an.

Un sezon de vegetație mai lung nu este neapărat un lucru rău. Înseamnă o perioadă mai lungă de fotosinteză, ceea ce, teoretic, ar putea stimula absorbția netă de carbon - deși nu există încă dovezi concrete în acest sens.

Dar un început mai devreme al sezonului de vegetație expune plantele la riscul de a fi afectate de înghețurile de primăvară și la o vulnerabilitate sporită la seceta de vară.

Cercetările au constatat că o primăvară timpurie în Europa Centrală și de Nord în 2018 a favorizat o creștere sporită a vegetației. Aceasta, la rândul său, a contribuit la pierderea rapidă a umidității solului, amplificând condițiile de secetă din timpul verii”, mai spune prof. Jadu Dash.

Rolul schimbărilor climatice

Temperatura este unul dintre principalii factori care influențează creșterea vegetației la latitudini nordice înalte.

”Debutul mai timpuriu al primăverii și sosirea mai târzie a toamnei sunt, probabil, determinate de creșterea temperaturii medii globale. Din 1981, temperatura medie globală a crescut cu 0,18 grade Celsius pe deceniu.

Cu toate acestea, influența temperaturii asupra duratei sezonului de vegetație se poate schimba în funcție de tipul de vegetație. În ecosistemele dominate în principal de păduri, o climă mai caldă poate duce la o fotosinteză mai mare și la o productivitate sporită a vegetației. 

Pe de altă parte, într-o climă mai caldă, se evaporă mai multă apă de la suprafața Pământului, ceea ce duce la uscarea solului. Acest lucru ar putea afecta negativ creșterea plantelor cu rădăcini superficiale, cum ar fi ierburile și plantele erbacee”, mai spune profesorul.

Potrivit acestuia, o altă consecință a schimbărilor climatice este creșterea frecvenței secetelor în timpul sezonului de creștere.

”Condițiile de secetă au ca rezultat un stres hidric sever pentru plante, ceea ce duce la pierderea prematură a frunzelor sau la o schimbare a culorii acestora, un fenomen denumit adesea falsa toamnă”.

O astfel de situație s-a întâlnit anul trecut, când pe fondul temperaturilor ridicate, frunzele s-au ”ars” și au căzut încă din timpul verii.

”Un sezon de vegetație mai lung și mai uscat poate crește, de asemenea, riscul de incendii de pădure. Un studiu american din 2006 a dezvăluit o creștere semnificativă a activității incendiilor de vegetație în pădurile din nordul Munților Stâncoși de la mijlocul anilor 1980.

Această schimbare a fost strâns legată de creșterea temperaturilor de primăvară și de vară și de o topire mai timpurie a zăpezii de primăvară”,  a mai spus prof. Dash.

Schimbările climatice, impact asupra anotimpurilor

Conform acestuia, schimbările climatice au un impact clar asupra creșterii și sezonalității vegetației.

”Însă amploarea și gravitatea impactului variază în funcție de tipul de plantă și de locul în care aceasta crește. Disponibilitatea datelor satelitare din ultimii 50 de ani reprezintă o resursă valoroasă pentru a surprinde schimbările în durata sezonului de creștere a vegetației.

Aceste date îi ajută pe oamenii de știință să cuantifice amploarea și consecințele acestor schimbări, oferind informații despre modul în care plantele răspund la încălzirea climei noastre”, a concluzionat specialistul.

Citește și: Cum ne afectează sănătatea ora de iarnă. Răzvan Alexandru Roșu: Durează în jur de o săptămână

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News