Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Schimbare de macaz în Grecia, odată cu legalizarea căsătoriilor între cuplurile de acelaşi sex. Pastorul Iosua Faur: În alte vremuri, această adresă ar fi încheiat discuția. Nu și acum!
colaj: Iosua Faur, Facebook / Freepik
Cine a dirijat "concertul simfonic" din Grecia ultimelor zile? Cine și-a dorit cu adevărat legalizarea căsătoriilor gay? Poporul sau clasa politică? Se rescrie relația dintre Stat și Biserică?
În 15 februarie Grecia a devenit prima ţară creştin ortodoxă care a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex, în ciuda protestelor Bisericii şi a unei mari părţi a elitei politice. Dintre cei 254 de deputați prezenți în parlamentul unicameral, 176 au votat în favoarea legii, 76 împotrivă și doi s-au abținut, după două zile de dezbateri intense. Așadar, legea a fost promulgată după ce a fost decisă "de sus", nicidecum în urma vreunui referendum.
"Începând din această seară, Grecia este mândră să fie a 16-a ţară a UE care a adoptat o lege de egalizare a căsătoriei. Este o bornă de hotar pentru drepturile omului", a declarat premierul Kyriakos Mitsotakis după votul din Parlament, pe platforma, X (fostul Twitter). Organizaţia familiilor curcubeu din Grecia, cea mai mare asociaţie LGBTQ din ţară, a scris: "Aceasta este o zi a bucuriei".
The vote has passed: as of tonight, Greece is proud to become the 16th EU country to legislate marriage equality. This is a milestone for human rights, reflecting today’s Greece - a progressive, and democratic country, passionately committed to European values.
— Prime Minister GR (@PrimeministerGR) February 15, 2024
Relația dintre Biserică și Stat, o simfonie în două concerte
Iosua Faur, pastorul Bisericii Creștine Baptiste "Sfânta Treime" din Brăila a venit cu mai multe observații.
"O schimbare majoră de macaz moral într-o țară cu o puternică voce a Bisericii Ortodoxe, în ciuda opoziției acesteia. Ce poate învăța România, o țară ce seamănă cu peisajul socio-religios din Grecia? Din punct de vedere politic, primul-ministru al Greciei a fost pionul principal. Nu a avut sprijinul propriului partid dar printr-o coaliție majoritar de stânga au sfidat Biserica Ortodoxă și definiția conservatoare a căsătoriei și au pledat pentru apărarea „drepturilor umane”. Stratul discursului a fost acesta: cuplurile formate din persoane de același sex au dreptul să se căsătorească. Drepturi egale cu orice alt bărbat și femeie. Iată că într-o țară cu tradiție puternică și cu o Biserică Ortodoxă puternică pot fi legiferate astfel de anomalii. Nu cumva chiar principalele argumente ale liniștii noastre în România pe acest subiect?
Sunt de acord cu reprezentantul BOR din România, Vasile Bănescu. Nu poporul grec ortodox a votat și a legalizat nefirescul, ci politicienii. Totuși vorbim despre țările predominant ortodoxe, în care relația dintre Biserică și Stat este aplicată în termenii unei simfonii: o dependență și un sprijin reciproc nelegiferat. Tocmai de aceea, deși statele sunt seculare, areligioase, identitatea națională este puternic înrădăcinată în ortodoxism.
Ce s-a întâmplat în Grecia? Aparent simfonia a fost oprită și dirijorii au început două concerte diferite. Liberalizarea instituției căsătoriei și a moralității sexuale nu-i ceva nou. Ce este nou, demn de remarcat și de reflectat este rescrierea fundamentală a relației dintre Stat și Biserică într-o astfel de țară. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Grecia, prezidat de Mitropolitul Arhiepiscop al Atenei, susținea printr-o adresă trimisă legiuitorilor că acest demers „va stârpi paternitatea și maternitatea, va neutraliza sexele și va crea un context confuz pentru copii.”
În alte vremuri, această adresă ar fi încheiat discuția. Nu și acum! Răspunsul taberei câștigătoare a fost: „schimbările sunt un pas crucial pentru a oferi drepturi depline comunității gay și copiilor lor, deschizând mintea într-o societate în care predomină atitudinea heteronormativă tradițională.” Agenda este clară și pe față: schimbarea modului în care oamenii gândesc și înțeleg cele mai elementare valori: heteronormativitatea, în cazul de față. Ceea ce odinioară părea sigur și de nestrămutat în țări precum Grecia, Ucraina sau România se clatină serios" a conchis pastorul Faur.
Liber la adopții, nu și la fertilizare în vitro
Odată cu adoptarea legii cuplurile de același sex pot, mai nou, să adopte copiii și să aibă aceleași drepturi de custodie ca și partenerii din familiile conservatoare. În trecut, în Grecia, în cazurile în care unul dintre partenerii dintr-o relație de același sex participa la concepția unui copil, numai acesta avea dreptul de a-l crește. Cealaltă persoană din cuplu nu avea, de exemplu, dreptul să participe la deciziile referitoare la tratamentul medical al copilului. În situația în care părintele biologic deceda, statul putea interveni și să ia copiii partenerei sau partenerului rămas în viață.
Cu toate acestea, chiar și după implementarea reformei, cuplurile de același sex nu vor avea dreptul la inseminare artificială, spre deosebire de cuplurile heterosexuale și femeile care trăiesc singure. De asemenea, partenerii homosexuali nu vor putea beneficia de serviciile unei mame-surogat pentru a aduce copiii pe lume.
Articolul prezintă o opinie a pastorului Iosua Faur.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
