Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Scheletele soldaților căzuți în bătălia de la Waterloo au fost dezgropate în apropiere
Bătălia de la Waterloo, care a avut loc cu mai bine de 200 de ani în urmă, a lăsat pe câmpul de luptă trupurile soldaților care acum stau mărturie războiului.
Scheletele soldaților care au murit în bătălia de la Waterloo din Belgia în 1815 au fost dezgropate de arheologi. Experții spun că descoperirile sunt ”incredibil de rare” pe un câmp de luptă napoleonian și sunt în curs de săpături pentru a afla mai multe.
Echipele au găsit rămășițe de oameni și cai în proiectul care a fost reluat anul acesta pentru prima dată din 2019.
”Nu ne vom apropia mai mult de realitatea dură din Waterloo decât acum”, a spus unul dintre directorii proiectului, conform BBC.
O premieră pentru arheologi
Prof. Tony Pollard, director al Centrului pentru Arheologia Câmpului de Luptă de la Universitatea din Glasgow și director arheologic la organizația de caritate Waterloo Uncovered, a fost implicat îndeaproape în săpături.
”Sunt arheolog pe câmpul de luptă de 20 de ani și nu am văzut niciodată așa ceva”, a adăugat el.
Bătălia de la Waterloo a avut loc pe 18 iunie 1815 și a marcat sfârșitul războaielor napoleoniene. O armată franceză sub comanda lui Napoleon a fost învinsă de forțele conduse de britanici, în frunte cu ducele de Wellington, aliată cu o altă armată prusacă condusă de feldmareșalul von Blücher. Istoricii descriu bătălia ca pe un punct de cotitură epic în istoria europeană, care a pus capăt ambiției lui Napoleon de a conduce o mare parte a Europei.
De asemenea, a remodelat relația Marii Britanii cu continentul.
Au fost descoperite brațe amputate la spitalul de campanie
Printre descoperirile din ultima săpătură, rămășițele a trei membre amputate au fost descoperite la ferma Mont-Saint-Jean, care a fost locul principalului spital de campanie al Ducelui de Wellington în timpul bătăliei.
Zeci de mii de soldați au murit în lupte, dar au fost găsite puține rămășițe. Potrivit relatărilor contemporane, un număr mare de oase au fost colectate, măcinate și folosite ca îngrășământ în ferme. Echipa își va continua săpăturile până pe 15 iulie și speră să facă mai multe descoperiri până atunci.
Un fermier belgian a mutat granița cu Franța
Un pasionat de istorie a observat că o bornă de delimitare a graniței dintre Franța și Belgia dintr-o pădure fusese mutată 2,29 de metri. Un fermier care parcurgea acea zonă a pădurii cu un tractor a mutat borna în teritoriul francez, deoarece îi stătea în drum.
Autoritățile ambelor țări au tratat situația cu lejeritate, zâmbetele înlocuind potențialele discuții aprinse, informează BBC.
„A făcut Belgia mai mare și Franța mai mică, nu este o idee bună”, a comentat David Lavaux, primarul localității Erquelinnes, despre incident. Mutarea a creat tensiuni între proprietarii de terenuri din zonă.
Granița dintre Belgia și Franța are 620 de kilometri și a fost creată în 1820, în urma învingerii lui Napoleon în bătălia de la Waterloo. Borna datează din 1819, de la prima marcare a graniței. Vezi articolul AICI.
Un pui de mamut perfect conservat a fost găsit în permafrost
Un pui de mamut conservat, care a trăit cu peste 30.000 de ani în urmă, a fost descoperit în Yukon, Canada, iar experții spun că este ”cea mai completă descoperire” din America de Nord. Puiul, numit „Nun cho ga”, adică ”pui de animal mare” în limba Hän, a fost înghețat în permafrost, ceea ce a dus la mumificarea rămășițelor sale.
Puiul de mamut a fost găsit de minerii care lucrau în câmpurile de aur din Klondike din teritoriul tradițional Trʼondëk Hwëchʼin, iar imaginile rămășițelor arată pielea sa încă intactă, cu bucăți de păr încă lipite de corp. Citește mai multe AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
