„Speculațiile au pornit de la faptul că actualul președinte al Consiliului a anunțat că va candida, primul pe listă, în Belgia, fiind un europarlamentar belgian din familia Renew. La nivelul Uniunii Europene sunt 3 funcții importante - președintele Consiliului, al Comisiei Europene și al Parlamentului European. Există negocieri întotdeauna.

Eu am spus un lucru - pentru mine, indiferent câtă lume o să mă înjure, asta e mai puțin important, faptul că un român (ar putea) ajunge președintele Consiliului European este o mândrie. Nu am avut discuții cu președintele României și nici cu vreun lider marcant european, pe această perspectivă. Dar contextul acesta este - cutumiar, ar trebui ca țara care deține președinția Consiliului European, respectiv Belgia, dar după 1 iulie urmând Ungaria, să preia și șefia Consiliului.

Sunt diverse scenarii - poate urma premierul (Ungariei) Orban sau se poate alege un președinte între iulie și octombrie, când oricum urmează să fie ales noul președinte al Consiliului. Există foarte multe speculații și scenarii. De obicei, cele 3 funcții s-au împărțit între PPE, Renew și S&D. Contextul internațional este acum foarte important. Este foarte important ca liderii politici din România, la orice nivel, să fie conectați la toate problemele”, a declarat premierul la emisiunea Sinteza Zilei, transmisă de Antena 3-CNN. 

Lui Klaus Iohannis îi va fi greu să obțină șefia Consiliului European (Bloomberg)

Mario Draghi, fostul premier al Italiei și Xavier Bettel, fostul premier din Luxemburg, sunt câteva nume care ar intra pe o listă de foști lideri europeni ce ar putea să ajungă candidați pentru șefia Consiliului European. De asemenea, potrivit unor surse politice, un alt posibil candidat pe listă ar fi președintele României, Klaus Iohannis. Președintele Consiliului prezidează reuniunile celor 27 de lideri ai Uniunii Europene și reprezintă blocul comunitar în diferite lucruri legate de politica externă. 

După ce Charles Michel și-a anunțat plecarea din funcție, în cadrul aparatului european s-a instalat haosul. Funcțiile cheie ale UE se alocă prin procese complexe care țin cont de afilierea politică a candidaților și de naționalitatea acestora. Astfel, negocierile au început cu mult înainte de termen.

Al doilea mandat de președinte al lui Iohannis se încheie la sfârșitul anului și nu mai poate candida din nou. El ar avea de dus o luptă dificilă pentru a obține postul dacă președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, ar obține un al doilea mandat, deoarece amândoi sunt membri ai Partidului Popular European de centru-dreapta.

Foto: Inquam, de Octav Ganea

O altă complicație la calendarul remanierii posturilor este faptul că alegerile europene au loc între 6 și 9 iunie, ceea ce pune sub criză de timp Europa. Un purtător de cuvânt al biroului lui Iohannis a refuzat să comenteze planurile președintelui, scrie Bloomberg.

Dacă Michel va fi reales, el va putea renunța luna următoare la funcție, înainte ca mandatul său să se încheie în luna noiembrie. Totodată, dacă nu este găsit un înlocuitor, șefia Consiliului European ar putea fi preluată de premierul Ungariei, Viktor Orban, deoarece Ungaria va deține președinția rotativă semestrială a UE.

Președinția ungară aduce foarte multe îngrijorări la nivel european, devenind un factor declanșator pentru un compromis după alegeri sau găsirea unei soluții. Viktor Orban a blocat ajutorul pentru Ucraina, a pus la îndoială invazia rusă, a refuzat să o numească „război” și a fost singurul lider european care s-a întâlnit cu Vladimir Putin de când a fost emis mandatul internațional de arestare pe numele acestuia pentru crimele din Ucraina.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News