Data publicării:
Scandal pe rambursarea armelor trimise Ucrainei: ”Își trimit resturile în Ucraina și cumpără material nou-nouț pentru ei înșiși, finanțat din banii UE”
Mai mulți diplomați și oficiali ai UE acuză Tallinnul că încearcă să profite cât mai mult de un fond al UE menit să ofere rambursări pentru armele trimise la Kiev. Iată care sunt cerințele Estoniei în schimbul armelor furnizate până acum Ucrainei.
Mai mulți oficiali ai UE pun la îndoială calculele Estoniei pentru compensarea armelor pe care le trimite Ucrainei, sugerând că proiectul de lege al Tallinn-ului profită de fondurile puse la dispoziție de UE, în încercarea de a-și îmbunătăți și moderniza semnificativ armata prin schema de rambursare.
Estonia insistă că revendicările sale pentru noi arme sunt în conformitate cu regulile UE și reflectă pur și simplu contribuțiile sale masive la război. Ceea ce face Estonia nu este unic, dar rambursările sale ies în evidență din cauza sumelor de bani pretinse, care sunt exagerat de mari față de valoarea echipamentului învechit trimis în Ucraina.
Parțial rambursate pentru sprijinul acordat Ucrainei
Într-o premieră istorică, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, țările UE au fost parțial rambursate pentru acordarea de ajutor militar. Banii de compensare/ rambursare au provenit dintr-un fond comun numit Facilitatea Europeană Pentru Pace (EPF), la care țările membre contribuie în funcție de dimensiunea economiilor lor.
Discuții: în public vs. în culise
În public, țările UE au salutat fondul ca un semn de solidaritate – dar în culise tensiunile cresc cu privire la sumele de bani pe care un grup de țări le-a cheltuit pentru constituirea fondului, au declarat șapte diplomați și oficiali europeni pentru Politico.
Aceste preocupări s-au născut la o întâlnire a diplomaților UE de la începutul acestei luni, când Serviciul European de Acțiune Externă a împărtășit date despre cât a primit fiecare țară anul trecut pentru a înlocui echipamentul militar trimis în război. Aceste sume se refereau doar la o primă tranșă de rambursări, dar dădeau impresia că Estonia este o situație anormală.
”Numai după întrebări repetate, SEAE a numit țările care au cerut să fie rambursate pe baza noului preț de achiziție”, mai degrabă decât prețul real al echipamentului militar donat, a declarat diplomat prezent la acea întâlnire.
Acuzația care a reieșit din acele discuții este că o țară în special — Estonia — a găsit o modalitate (perfect legală) de a-și înlocui vechile stocuri, cu echipamente nou nouțe, evident, la o valoare mult mai mare.
”Își trimit resturile în Ucraina și cumpără material nou-nouț pentru ei înșiși, finanțat din banii UE”, a spus un al doilea diplomat UE despre Estonia.
Cifre de rambursare
Conform datelor clasificate de la SEAE văzute de Politico, șase țări și-au calculat cererile de rambursare pentru prima tranșă a EPF pe baza prețului armelor noi.
Finlanda a pretins 100% din rambursare pe baza noilor prețuri de achiziție, Letonia a pretins 99%, Lituania 93%, Estonia 91%, Franța 71% și Suedia 26%.
Partea centrală a plângerii celorlalte țări este că Estonia a fost deosebit de pricepută să obțină rambursări foarte mari pentru echipamentul vechi. În cifre absolute, Estonia a depus o cerere de 160,5 milioane EUR pentru arme noi în cadrul primei tranșe EPF, pentru care i s-au rambursat apoi 134,2 milioane EUR conform ratei standard de rambursare de 84%.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe , Estonia a oferit până acum asistență militară în valoare de aproape 400 de milioane de euro.
Prin comparație, Suedia a pretins înapoi 7 milioane EUR, Finlanda 4,7 milioane EUR, Letonia 59 milioane EUR, Lituania 31 milioane EUR și Franța 28 milioane EUR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News