Profiturile Exxon Mobil Corp. din al doilea trimestru din domeniul rafinării au crescut cu până la 5,5 miliarde de dolari, ceea ce indică un sezon de profituri excepţionale pentru sectorul de producţie de carburanţi.

Marjele tot mai largi au adăugat până la 4,6 miliarde de dolari în timpul trimestrului, în timp ce valoarea derivatelor nedecontate a adus până la 900 de milioane de dolari în plus, a declarat vineri compania cu sediul în Irving, Texas, într-un document de reglementare.

Exxon are cea mai mare amprentă de rafinare dintre marile companii petroliere, într-o perioadă de creştere a marjelor şi de creştere a cererii de benzină şi motorină.

Lumea a pierdut aproximativ 3 milioane de barili din capacitatea zilnică de rafinare atunci când pandemia Covid-19 a redus consumul, iar aprovizionarea cu combustibil a fost şi mai mult tensionată de controalele la export ale Chinei şi de sancţiunile impuse Rusiei.

Între timp, preţurile foarte mari la pompă intensifică tendinţele inflaţioniste mai largi şi sporesc presiunea asupra liderilor politici pentru a-i proteja pe consumatori.

Preşedintele american Joe Biden a criticat luna trecută Exxon, acuzând compania că face "mai mulţi bani decât Dumnezeu". "Datele privind cererea de înaltă frecvenţă pe care le vedem arată puţine semne că consumatorii nu sunt dispuşi să plătească", scrie într-o notă Alastair Syme, analist la Citigroup Inc.

"Acest lucru face ca preţurile ridicate ale produselor/marjele de rafinare să rămână pentru o perioadă de timp", cel puţin până în prima jumătate a anului viitor.

Avertismentul bancherilor: Era ratelor scăzute şi a inflaţiei moderate s-a sfârşit

Cei mai mari bancheri centrali ai lumii au avertizat că era ratelor scăzute ale dobânzilor şi inflaţiei moderate a luat sfârşit din cauza şocului geopolitic masiv generat de invazia Rusiei în Ucraina şi a pandemiei de coronavirus, scrie cotidianul Financial Times (FT).

La conferinţa anuală a Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, preşedintele BCE, Jay Powell, preşedintele Rezervei Federale, şi Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, au cerut măsuri rapide pentru a reduce inflaţia.

Ei au spus că eşecul de a creşte ratele dobânzilor suficient de repede ar putea permite încorporarea inflaţiei ridicate şi, în cele din urmă, ar necesita o acţiune mai drastică din partea băncilor centrale pentru a readuce creşterea preţurilor la niveluri mai moderate.

„Este foarte probabil ca procesul să fie dureros, dar cea mai mare durere ar fi din faptul că nu am reuşi să abordăm această inflaţie ridicată şi dacă i-am permite să devină persistentă“, a spus Jay Powell, citat de FT.

Într-o întâlnire organizată la Sintra, în Portugalia, şefii băncilor centrale au spus că pandemia şi războiul din Ucraina inversează mulţi dintre factorii care au provocat mai mult de un deceniu de inflaţie ultra-scăzută în majoritatea economiilor dezvoltate. Ei au avertizat că scindarea economiei globale în blocuri concurente riscă să fractureze lanţurile de aprovizionare, să reducă productivitatea, să mărească costurile şi să reducă creşterea. „Nu cred că ne vom întoarce la acel mediu de inflaţie scăzută.

Există forţe care au fost dezlănţuite ca urmare a pandemiei şi ca urmare a acestui şoc geopolitic masiv care vor schimba imaginea şi peisajul în care ne desfăşurăm activitatea. Unii ar susţine că locul în care fabricaţi sau locul din care furnizaţi serviciile va fi decis şi de alţi factori în afara de costuri“, a spus preşedintele BCE, Christine Lagarde.

Powell a spus că această dinamică în schimbare din contextul geopolitic ar forţa o regândire a modului în care funcţionează băncile centrale ale lumii, având în vedere că mediul cu inflaţie scăzută pare că a dispărut acum.

„Trăim cu forţe diferite acum şi trebuie să ne gândim la politica monetară într-un mod foarte diferit.“ Prognoza inflaţiei în acest mediu a devenit o sarcină mult mai dificilă, a adăugat el.

„Ne dăm seama acum mai bine acum cât de puţin înţelegem despre inflaţie“, spune preşedintele Rezervei Federale. Christine Lagarde a mai spus că războiul din Ucraina loveşte Europa mai puternic decât majoritatea celorlalte regiuni sub forma preţurilor mai mari la energie şi alimente, ceea ce înseamnă că continentul nu se află în aceeaşi situaţie precum SUA şi alte ţări. Dar ea a avertizat că ce se întâmplă pe frontul energetic şi pe frontul de război va afecta aşteptările inflaţioniste.

Acest lucru ar putea impune BCE să treacă de la abordarea actuală graduală a creşterii ratelor dobânzilor începând cu o creştere cu un sfert de punct procentual în iulie la o politică mai hotărâtă, notează Mediafax.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News