România: - confirmate, - vindecate, - decese
Scrie-ne pe WhatsApp
sau sună-ne 0772.264.642 (L - V, 09:00 - 18:00)
DCNewsTV.ro -  Live  |  Video  |  Înregistrări
Conținutul articolului îl regăsiți mai jos.
Autor: Mădălina Hideg | Publicat pe: 30 iun, 15:45
Șapte pași pentru o igienă anti-conspirativă
Lupta împotriva teoriilor conspirației se duce deopotrivă la nivel individual și instituțional. Suntem responsabili să ne dezvoltăm o gândire critică, să nu fim sclavii unui singur sistem de explicații și să nu avem o atitudine fatalistă, dar și instituțiile au rolul lor în combaterea conspirațiilor – de la instituțiile administrativ-politice, la cele ale mass media. Conspirațiile pot crește transparența decizională în politică, de teama pierderii poziției dominante, dar pot crea și efecte nedorite, cum ar fi absenteismul în ziua votului.

Pandemia generată de Coronavirus a scos la suprafață o adevărată cohortă de teorii ale conspirației: Bill și Melinda Gates, Soros, Oculta Mondială, China sau elitele în general au fost pe rând vinovate pentru răspândirea virusului, având drept scop reducerea numărului populației și controlul mai strict al resurselor (inclusiv umane).

Fluxul informațional a fost mult mai mare ca de obicei, polarizând populația care nu stăpânește îndeajuns mecanismele de apărare împotriva dezinformării și nici mecanismele de gestionare a unei cantități considerabile de date contradictorii. Uneori, teoriile conspirației sunt o metodă de a face față sentimentului de frică – pe care pandemia l-a alimentat din plin, sentiment apărut în mare parte din cauza multor necunoscute, dar supraexpunerea informațională a generat și o lehamite față de orice ar avea legătură cu COVID-19, întărită de nesatisfacerea nevoii de experiență directă cu virusul (majoritatea oamenilor care spun că nu cred în existența acestui virus invocă faptul că nu au niciun cunoscut infectat).

Cercetarea științifică asupra construcției, funcționării și efectelor teoriei conspirației avansează pe măsură ce realitatea socială se cere explicată. În luna martie, cu puțin înainte ca pandemia de coronavirus să ia amploare, a apărut un Manual al teoriilor conspirației (S. Lewandowsky și J. Cook), care se dovedește acum extrem de util pentru a învăța cum să ne apărăm împotriva conspirațiilor. Propunem șapte pași de urmat la nivel individual pentru o igienă anti-conspiraționistă:

 

1.Fiți atenți la contradicții!

 

În primul rând, ar trebui să nu fim doar consumatori și distribuitori de informații; dacă ne-am obișnui să trecem totul prin filtrul propriei rațiuni și să identificăm schematic principalele elemente informaționale, atunci am constata cu ușurință că, în cazul teoriilor conspiraționiste, apar adesea idei contradictorii, prezentate cu aceeași tărie persuasivă. Singura atitudine coerentă este cea de negare a datelor venite din surse oficiale, chiar dacă de multe ori metodele sau argumentele se contrazic.

 

2.Nu fiți suspicioși la extrem!

 

Suspiciunea dusă la extrem ne determină să alunecăm foarte ușor în disonanță cognitivă – mai precis, tindem să negăm valoarea oricărui argument care nu se potrivește cu contextul creat de teoria conspirației. Gândirea conspiraționistă ar trebui înlocuită cu gândirea critică.

 

3.Nu puneți întotdeauna răul înainte!

 

Teoriile conspirației ne învață cu perseverență că toți, mai ales cei care dețin puterea la un moment dat, ne vor răul în mod intenționat și luptă împotriva noastră prin orice mijloace.

 

4.Nu totul e putred în Danemarca!

 

Adepții conspirațiilor cred că informațiile care vin pe canale oficiale sunt întotdeauna false. Este adevărat că uneori e dificil să discernem între adevăr și dezinformare, dar am putea să începem prin a face câteva investigații rapide asupra informațiilor: provin dintr-o sursă credibilă? Conținutul este prezentat într-o manieră profesionistă? Deservește cumva unui scop politic?

 

5.Abandonați statutul de victimă și nu fiți narcisiști!

 

Cei care adoptă teoriile conspirației cred despre sine că sunt simultan victime și eroi:  victime ale unei persecuții asidue din partea Sistemului (să ne amintim de retorica Statului Paralel de acum aproape doi ani) și eroi salvatori din calea persecutorilor. Aceste persoane suferă însă de un narcisism accentuat, întrucât consideră că dețin o parte din adevăr – singurul și sunt privilegiați prin natura informațiilor pe care le au în exclusivitate, ceea ce îi ajută să își crească stima de sine.

 

6.Nu vă închideți în bule informaționale!

 

 

Teoriile conspirației tind să creeze o bulă informațională închisă, care nu se lasă pătrunsă de niciun fel de argument care nu se potrivește respectivei teorii; a-ți păstra mintea deschisă și a încerca să privești evenimentele din mai multe perspective te poate feri să rămâi prizonierul unei singure explicații!

 

7.Dați hazardului ce-i al hazardului!

 

Uneori, lucrurile mai sunt și întâmplătoare! Devoratorii de conspirații găsesc legături cauzale între absolut toate evenimentele, iar pânza este țesută de așa natură încât orice eveniment este interpretat ca și precursor al altora, derulate uneori la distanțe mari în timp și spațiu. Problema este că aceste cauzalități sunt de multe ori simple supoziții, fără dovezi incontestabile, dar alimentează dorința de a da un sens tuturor lucrurilor. Să ne amintim pozele cu mustața cancelarului german Angela Merkel care o fac să semene izbitor cu Adolf Hitler, de unde concluzia că Merkel este fiica lui Hitler. Atenție, nu înseamnă că aceste legături nu există, dar trebuie dovedite temeinic, dincolo de intuiție.

 

De ce autoritățile române nu au reușit să oprească teoriile conspirației privind pandemia de coronavirus

 

            Printre strategiile de contracarare în masă, de la nivel instituțional, a conspirațiilor se află conștientizarea publicului larg cu privire la posibilitatea apariției unor informații care ar putea duce în eroare. Astfel, autoritățile ar trebui să emită avertizări explicite referitor la amenințări iminente ale propagării unor neadevăruri și să respingă ferm argumentele dezinformării. Autoritățile române responsabile cu lupta împotriva COVID-19 au avut o strategie foarte ciudată de comunicare în timpul pandemiei: au creat campanii media prin care au promovat informarea din surse oficiale, doar că... au lipsit sursele oficiale! O bună bucată de vreme, autoritățile au refuzat de exemplu să ofere date despre îmbolnăvirile la nivel de județ, determinând sentimentul că se ascunde ceva grav.

Nu doar lipsa comunicării oficiale a crescut apetitul pentru teoriile conspirației, ci și recentele decizii ale Curții Constituționale, care de exemplu a declarat drept neconstituționale amenzile date în perioada stării de urgență. Oamenii au nevoie să se asigure că factorii de decizie sunt de bună credință atunci când iau decizii, iar acestea sunt în conformitate cu normele legale; astfel, se reduce sentimentul nesiguranței și al impredictibilului – alte două premise ale ascensiunii teoriilor conspiraționiste, și crește sentimentul că lucrurile sunt sub control.

 

Internetul și social media: falși vinovați pentru răspândirea teoriilor conspiraționiste

 

Tentația inițială este să acuzăm internetul și social media că au o contribuție majoră la răspândirea rapidă a informațiilor false și a conspirațiilor. Însă cu aceeași viteză cu care circulă dezinformarea, poate circula și reacția celor care oferă informațiile corecte. De altfel, este demonstrat că site-urile cu trafic intens nu promovează conspirațiile, iar site-urile care au conținut conspiraționist sunt cumva de nișă – au un grup limitat de vizitatori (și de multe ori constant). Nu există date care să certifice faptul că oamenii sunt mai expuși teoriilor conspirației după apariția internetului decât înainte.

 

Răspândirea conspirațiilor fertilizează terenul pentru populism

 

            Percepția că economia merge prost, pesimismul social, neîncrederea în instituții și în politică favorizează apariția conspirațiilor. Practic, conspirațiile creează abisuri sociale, polarizând și enclavizând grupurile. Adepții acestor teorii le apără cu atâta ardoare, încât elimină orice amenințare informațională. Se creează o coeziune internă puternică a grupului (de cele mai multe ori minoritar, raportat la întregul societății) și o distanțare mare față de alte grupuri. Adesea, grupurile conspiraționiste au fost anterior discriminate, amenințate cu disoluția sau pătrunse de sentimentul inferiorității. Prin susținerea teoriilor conspirative, practic găsesc justificare pentru situația actuală în care se află și caută ancore de restabilire a stimei de sine – sociologii vorbesc despre narcisism colectiv:

Astfel, este deschisă calea extremismului atât în partea stângă, cât și în partea dreaptă a eșichierului politic. Având în vedere contextul pandemiei de coronavirus, în care circulă foarte multe informații contradictorii, este foarte ușor de căzut în extreme. Singurul lucru care ne ferește deocamdată de pericolul populismului este faptul că pe scena politică românească nu avem un partid care să-și fi asumat în mod evident ideologia populistă.

 

Existența conspirațiilor crește transparența guvernelor, dar poate scădea încrederea în politică și deci inclusiv prezența la vot

 

            Conspirațiile provoacă ierarhia dominantă (K. M. Douglas et al, Understanding Conspiracy Theories, 2019), și prin urmare factorii de decizie care dețin puterea trebuie să adopte un comportament mai responsabil și mai transparent. Teoriile conspirative trădează disfuncții ale societății care există deja, doar le accentuează (nu le creează). În plus, uneori se aduc în discuție teme publice care trebuie tranșate, deci conspirațiile sunt parte a exercițiului și discursului democratic.

            Pe de altă parte, subminarea puterii grupului politic dominant nu are ca efect reorientarea votului către altă formațiune politică, ci schimbarea cu totul a comportamentului electoral, oamenii alegând calea absenteismului. Cercetările arată că cei expuși la teorii conspirative care vizau guvernul au manifestat o intenție mai puțin clară de a merge la vot la viitoarele alegeri. În plus, se ajunge la scăderea încrederii în politică în general, la radicalizare și extremism. Cu alte cuvinte, grupul care contestă poziția dominantă prin conspirații – opoziția politică mai ales – ar trebui să manifeste deplină responsabilitate atunci când face acest lucru, în caz contrar situația putându-se întoarce lejer împotriva sa.

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
DCNewsTV.ro - Ultimele materiale video
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro