Data actualizării:
Data publicării:

Sântilie, sărbătoarea dragostei pentru păstori. Carul Sfântului Ilie, cel care merge în văzduh și aduce ploaia făcând găuri în cer

Autor: Andreea Ditcov | Categorie: Cultura
WhatsApp
Sursă foto: Arhivă - Iulia Gorneanu
Sursă foto: Arhivă - Iulia Gorneanu

În trecut, sărbătoarea sfântului Ilie era ținută cu sfințenie de păstori, întrucât era perioada în care ei puteau să își exprime sentimentele pentru logodnicele și soțiile lor.

”Hora Sântiliei este o tradiţie prenupţială potrivit căreia tinerii păstori coboară în sat pentru a dărui fetei iubite un caș și o furcă de tors. Aceste daruri constituie un fel de legământ între cei doi îndrăgostiți până la nedeia organizată de Sf. Ilie, când - în văzul întregii comunități - fata este luată la joc și introdusă în horă.

Fetele care nu sunt „băgate în horă” la Sântilie au o mare problemă, ele nu mai pot fi pețite tot anul, fiind nevoite să aștepte luna lui Cuptor a anului următor.

Sântilie, perioadă specială pentru păstori

Tot de sorginte pastorală cu puternice conotații erotice este și sărbătoarea cunoscută sub numele de ”Mițuitul mieilor” (tunsul mieilor). Are loc în miez de vară pastorală și constituie, de fapt, prima întâlnire a ciobanilor cu nevestele și logodnicele lor. În mediul păstoresc, este cunoscut faptul că până la Sântilie ciobanii își impun o perioadă de castitate pentru prosperitatea turmei.

Un alt obicei pastoral, desfășurat cu ocazia marilor serbări solare, este ”Nedeia” (sl. nedělja – duminică, sărbătoare). Atestate documentar abia în secolul al XIV-lea, nedeile păstorești ne întorc cu mii de ani în urmă, vremuri în care dimensiunea lor sacrală era fundamentală. Începând cu secolul XX aceste sărbători au coborât de pe culmile munților în vatra satului și, desacralizându-se, au devenit simple prilejuri de joc și voie bună”, a scris Iulia Gorneanu, etnolog, pe pagina sa de socializare

Carul Sfântului Ilie aduce ploaia

”Locuitorii satelor au populat cerul cu toate realitățile vieții lor sociale, dând acestui spațiu o semnificație umană, antropomorfă; astfel satul este proiectat pe cer, unde se pot găsi Calea Robilor, Hora Satului, Fata Mare din Horă, cele două care - Mare și Mic, Rarița, Oile, Lupul și Ciobanul, Comoara Făgăduită, Sfredelul, Cloșca cu Pui, Crucea și Cei Trei Crai de la Răsărit (URSACHE, P. 71).

Cerul arată ca o movilă nemărginită, pe care umblă Sfântul Ilie în car, fie pentru a se plimba, fie cu treburi de ale casei; fiind lucru sfânt, carul nu trebuie să fie văzut de oameni și de aceea se umple cerul de nori, împiedicând astfel oamenii să îl zărească; ca să nu alunece în mersul său, carul are pe talpa roților cuie mari, care găuresc însă bolta cerească, lăsând să curgă ploaia”, scrie Romulus Antonescu în lucrarea sa de patrimoniu. 

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie

Pe 20 iulie 2022 este Sfântul Ilie. În această zi, conform tradiției, sunt anumite lucruri pe care nu ar trebui să le facem. Pe data de 20 iulie, creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Ilie. Pe 20 iulie 2022, de Sfântul Ilie, se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie şi e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună.

Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului. Desigur, potrivit tradiției.

În unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul acestui praznic, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere.

Vezi și cine a fost Sfântul Proroc Ilie

Sfântul Proroc Ilie a fost fiul lui Sovah, din cetatea Tesva, din Galaad, dincolo de Iordan, de unde şi numele Prorocului: Ilie Tesviteanul. A trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea lui Ahab, regele iudeilor (c. 874-853 î.Hr.).

Acest rege îşi luase de soţie o feniciană, Izabela din Sidon, femeie închinătoare la Baal, unul din zeii principali ai fenicienilor. Ea îndemna pe rege să părăsească vechea credinţă a iudeilor, în Dumnezeul cel adevărat, şi să se închine lui Baal, și regele și tot poporul să-l urmeze, întorcându-se de la Dumnezeu.

Regele, preţuind mai mult deşertăciunea lumii acesteia, decât mântuirea sufletului său, a părăsit credinţa cea adevărată şi, îmbrăţişând el însuşi legea idolească, a dat poruncă şi mult ajutor spre aducerea poporului credincios la închinarea idolilor, prigonind pe apărătorii dreptei credinţe, ridicând temple păgâne, pretutindeni pe pământul lui Israel, şi ţinând în mare cinste pe slujitorii lui Baal. Citește mai multe AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel