Data actualizării: 08.09.2016 15:46
Data publicării: 08.09.2016 12:54

Salvatorul Hidroelectrica, mișcare-cheie după o discuție cu Tăriceanu. Anunțul ZILEI

Autor: Crişan Andreescu | Categorie: Politica

Remus Borza, saavatorul Hidroelectrica și administratorul judiciar al CET Govora, a decis să se înscris în ALDE, după ce a fost contactat de copreședinții formațiunii, Călin Popescu Tăriceanu și Daniel Constantin, dar și de Daniel Chițoiu, care i-au făcut această propunere.

Avocatul Remus Borza, proaspăt membru ALDE, a declarat în exclusivitate pentru DC News că înainte de a avea o discuție cu Călin Popescu Tăriceanu și Daniel Constantin despre înscrierea în partid a avut prima întâlnire cu Daniel Chițoiu.

Întrebat despre ocuparea unui post de conducere în ALDE, Remuz Borza a fost tranșant: "Nu am discutat de nicio funcție în cadrul partidului, după cum nu am discutat nici de vreo posibilă candidatură la parlamentarele din acest an. Momentan sunt un simplu membru, care o va lua de jos, la lipit de afișe, la mers prin piețe, la discuții cu cetățenii".

Remuz Borza: reușesc să dau o pâine la 25.000 de oameni

"Până la vârsta mea nu am cochetat cu ideea de a face politică. Nu sunt un ipocrit, mi-am dorit și acum patru ani, și acum opt ani, și acum 12 ani, dar am zis că sunt prea tânăr și trebuie să confirm. Cred că la 44 de ani, după 21 de ani de activitate, cât de cât am realizat ceva ce să mă recomande, iar dacă am reușit să generez performanță sau plusvaloare pe o zonă economică, pe o zonă de restructurare, reorganizare, de management a unor companii în dificultate, dacă reușesc și astăzi să dau o pâine la peste 25.000 de salariați și să gestionez active de câteva miliarde de euro, cu o cifră de afaceri de peste două miliarde de euro anual, înseamnă că mă voi califica și eu să am greutate în momentul în care exprim un punct de vedere politic", a mai spus Remus Borza.

"Am căutat o platformă organizațională, instituțională în care să pot să mă exprim. Altfel e foarte simplu. Fiecare stăm pe margini, ne exprimăm anumite frustrări, nemulțumiri și constatăm derapaje ale anumitor instituții. România nu evoluează într-o direcție în care ne-o dorim. Din păcate, asta este condiția intelectualului român: resemnat și ușor blazat. El e foarte bun la toate, dar că nu se implică. Orice sistem nu poate fi reformat decât din interiorul lui.

DNA a decimat structurile de partid

În acest moment există și o conjunctură internă: DNA a făcut pârtie, a decimat structurile de partid și a făcut un loc în teren unor jucători noi. Ne uităm și acum în Parlament cât e de eterogen, cât e de pestriț, care este nivelul de competență, de capacitate managerială și de moralitate a membrilor Parlamentului, și atunci poate oamenii aceștia nu ne reprezintă. Avem oameni, domnișoare deputat la 22 de ani și ne întrebăm ce fapte de vitejie au făcut, ce fapte glorioase au rupt gura târgului?

E un moment ca niște oameni, care întradevăr reprezintă ceva prin ei înșiși s-au remarcat fie la locul de muncă, în societate, într-un domeniu de activitate să-și asume acest lucru. E o datorie de conștiință, e o datorie civică, în primul rând a intelectualității, a oamenilor din zona economică pentru a se implica și în politică.

Noi nu vedem cu ochi buni politica și politicienii, pentru că după 1990 nu am avut o clasă politică care nu a performat, de unde și foarte multă refractabilitate din partea oamenilor de bună credință spre zona aceasta a politicii. Dacă nu ne implicăm noi, atunci alții vor decide soarta noastră. E o realitate: din ce în ce mai puțini oameni decid pentru din ce în ce mai mulți oameni", precizează Remus Borza.

Societatea civilă nu înseamnă o mie de băieți și fete care se întâlnesc la ordin în Piața Universității și dărâmă guverne

"Intelectualii noștri au o doză foarte mare de lașitate. Ei sunt buni comentatori și atât, stau pe marginea terenului și comentează. De fapt asta este marele handicap al României de astăzi: lipsa de asumare a deciziei. Trebuie să acționăm de o manieră responsabilă, dar într-un cadru organizat. Ori, toate părerile exprimate la colț de stradă, sau chiar și în Piața Universității, pe mine nu mă reprezintă. Societatea civilă nu înseamnă o mie de băieți și fete care se întâlnesc la ordin în Piața Universității și dărâmă guverne. România înseamnă mai mult de o mie sau de zece mii de oameni. Și atunci, sigur, că până la urmă partidul e o astfel de platformă, o astfel de organizație care îți oferă o șansă de a-ți exprima un punct de vedere.

Nu sunt adeptul tehnocrației. Tehnocrația a fost un experiment, majoritatea oamenilor putând trage o concluzie la aproape un an de zile. Avem de-a face cu un experiment eșuat. Tehnocrația a venit ca o sancțiune, ca un cartonaș galben arătat clasei politice și care n-a înțeles acest imperativ, acest deziderat al societății civile: reformați-vă. Avem de-a face cu aceleași figuri eterne și eterne de 25 de ani în politica romanească. Nu putem ca la vremuri noi, tot noi. Partidele n-au înțeles. Ne uităm mai ales la partidele mari, aceleași figuri, aceieași distinși, aceiași onorabili.

[citeste si]

Partidele mari sunt talibanizate, sunt oameni care cred că li se cuvine. În politică trebuie să înțeleagă toată lumea că nimeni nu vine cu scaunul de acasă. Am spus-o la BPP că împreună trebuie să construim, să creștem un partid, care, probabil un partid de 5-6 la sută să-l facel de 10 - 15 la sută, și atunci vom avea cu toții loc.

Asistăm la un fenomen de polarizare. E posibil ca anul acesta să intre doar patru partide în Parlament: PSD, PNL, ALDE și UDMR. Peste patru ani de zile s-ar putea să avem două, maxim trei partide. Pe eșicherul politic se produc niște mutații de substanță. Se creează din ce în ce mai pregnant cele două mari blocuri ideologice: stânga-dreapta, respectiv liberalism-social democrație. O alternanță la patru ani, la opt ani de zile, cu o opoziție puternică, nu o mie de partide, a mai declarat Remus Borza pentru DC News.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News