Data publicării: 26.01.2023 17:52

Şacalii au pus stăpânire pe Delta Dunării. Oficial, sunt până în 3500. Neoficial, însă... Gabriel Marinov, guvernator ARBDD: Nu există judeţ fără şacali

Fotografie de la Rachel Claire, Pexels

Şacalii s-au înmulţit necontrolat în Delta Dunării, iar acest lucru este recunoscut şi de autorităţile din zonă. Singura soluţie, momentan, pare a fi vânătoarea controlată, însă nici aşa nu se înregistrează mari succese. Gabriel Marinov, guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, a spus care au fost rezultatele acestei extracţii controlate a şacalilor, dar a tras şi un semnal de alarmă.

"Avem o singură Deltă, orice s-ar mai spune cu Delta Văcăreşti sau alte artificii. România are singura deltă adevărată din Europa. De 30 de ani încercăm să armonizăm interesele celor care locuiesc acolo şi de care trebuie ţinut cont, interesul naţional, de a avea turism şi dezvoltare acolo, şi interesul mediului, de a păstra această resursă naturală deosebită.

Până vedem cum procedăm, ce facem, ca să rezolvăm aceste interese, să pornim de la un element care până acum câţiva ani era de culoare, dar acum e chiar de viaţă şi de moarte: şacalii care au împânzit Dobrogea şi pun în pericol gospodăriile. Se plâng cetăţenii, primiţi reclamaţii în urma acestei invazii?", a întrebat Val Vâlcu.

"De obicei, toate punctele de vedere şi toate părerile oamenilor din Delta Dunării se îndreaptă către Rezervaţie, care este administratorul acestui teritoriu. Dar ajung anumite sesizări şi la Consiliul Judeţean. Săptămâna trecută, acum cel mult 10 zile, am fost în Deltă şi am asistat din curtea unui locuitor al Deltei la un recital al şacalilor. Era pe înserat, nu noapte. Te înfioară! Din ce am discutat, într-adevăr au devenit o problemă pentru animalele din gospodărie şi pentru animalele care trăiesc libere. Mă refer aici la animalele domestice, cele care sunt libere în Delta Dunării. Problema asta se extinde mai mult din punct de vedere psihologic asupra cetăţenilor, a copiilor, dar şi a turiştilor.

Înmulţirea lor necontrolată creează o problemă şi un disconfort în Delta Dunării. Să nu uităm că şacalii nu se rezumă doar la a mânca un cal, o vacă, sau alte animale domestice, ci pun în pericol şi fauna Deltei Dunăre", a declarat Horia Teodorescu, preşedintele CJ Tulcea, la interviurile DC NEWS.

Gabriel Marinov, guvernatorul ARBDD: Nu există judeţ să nu fie invadat de şacali

"Problema şacalilor este o chestiune mult disputată în ultimul timp, având în vedere şi faptul că s-a generalizat în mare măsură. Ei produc diverse pagube, după cum ştim cu toţii, şi în judeţe care, prin tradiţie, nu erau afectate până acum de invazia lor. Este vorba de judeţe din Vestul ţării, din Nordul ţării. Practic, nu există judeţ în România care să nu fie invadat de habitate ale şacalilor.

Şacalul auriu în Delta Dunării există de foarte mult timp. Se spune din bătrâni că el a început să existe imediat ce lupul a dispărut din Deltă. În anii 50, lupul a fost urmărit şi dus la extincţie tocmai pentru ca omul să îşi facă loc, cu diferitele animale pe care le creştea. În ceea ce priveşte creşterea animalelor în Deltă, avem o problemă cu care ne luptăm şi azi. S-a creat o problemă care are, parţial, un caracter fals. Anume aceea a cailor sălbatici. Nu există cai sălbatici în Deltă, ci doar cai sălbăticiţi, lăsaţi în libertate de proprietarii lor, să se descurce singuri. Sunt din fostele ferme de pe raza Rezervaţiei, dar şi din locuinţele foştilor proprietari.

Revenind la şacali, vreau să spun că acesta a proliferat în ultimii ani şi pe fondul unor condiţii speciale. Este prădătorul suprem în habitatele din Deltă, nu are duşmani naturali la momentul de faţă. Odată cu pesta porcină africană, şacalul auriu a crescut numeric enorm, s-a constatat reproducerea acestuia chiar şi de trei ori pe an, nu o dată sau de două ori, cum era specific. Asta înseamnă o creştere numerică greu de estimat în momentul de faţă. Vrem să stabilim exact care este populaţia estimată de şacali în interiorul braţelor, dar şi pe partea de terasă a Rezervaţiei. Ultima estimare pe care o avem la dispoziţie ne menţionează un efectiv între 2400 şi 3500 de exemplare. Personal, consideră că acest număr este mult mai mare şi asta şi graţie unor date empirice, dar concrete, respectiv graniţele naturale care stabilesc teritoriile acestuia, dincolo de care nu trec. Astfel iese un total mult mai serios", a declarat Gabriel Marinov, guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Ce măsuri se iau şi câţi şacali au fost prinşi în ultimii ani

"Nu mai spun că această specie este absolut necesară ecosistemului şi reprezintă un sanitar al zonei, curăţând toate animalele moarte, leşurile, dar nu numai. Şacalii mănâncă şi cereale şi, pentru că există multe ferme în interiorul Rezervaţiei, este menţinută dezvoltarea acestei specii.

În ultimii 5-6 ani de zile, au existat trei acorduri efective, şi urmează al patrulea anul acesta, de vânătoare, pentru că vânătoarea este interzisă în Delta Dunării. Acestea sunt procedurile legale şi e bine să fie aşa, pentru că altfel facilitatea acestui demers ar duce şi la alte tentaţii. Au fost trei astfel de acorduri de extracţie controlată în ultimii ani. Una dintre ele a dat şacalul şi porcul mistreţ chiar la extincţie în timpul pestei porcine. Cu toate acestea, în cei doi ani în care s-a recoltat şacalul în timpul şi imediat după pesta porcină africană, s-a reuşit recoltarea doar a 57 de exemplare într-un an şi a 56 de exemplare în al doilea an. Se prinde destul de greu şacalul.

Totuşi, anul trecut am recurs la o manieră de extragere controlată uşor diferită, în sensul în care Asociaţia de Vânătoare care a câştigat licitaţia a invitat toţi posesorii de armă de vânătoare din localităţile din Rezervaţie, datorită faptului că erau mult mai familiarizaţi cu împrejurimile şi habitatele preferate de şacal. Dar chiar şi aşa, tot nu am reuşit să extragem fix cât ne-am propus, adică 300 de exemplare. Am împuşcat undeva la 270-280 de exemplare. Un număr destul de însemnat, peste 40 de exemplare, deşi au fost rănite mortal, nu au putut fi recuperate şi neutralizate conform caietului de sarcini. Vegetaţia din Deltă împiedică o activitate aşa cum ne-am fi dorit-o.

Anul acesta încercăm să finalizăm cât mai repede demersurile pentru obţinerea avizului Ministerului, pentru a putea realiza operaţiunea de extracţie pe timp de iarnă, când vegetaţia încă nu explodează. Odată ce vine primăvara, acţiunea va fi cel puţin la fel de dificilă, dacă nu şi mai dificilă, decât alte dăţi", a mai explicat acesta.

Se poate introduce un prădător natural pentru şacali în Deltă?

"Nu este o soluţie, deoarece lupul a existat în Deltă mulţi, foarte mulţi ani, iar omul nu a găsit nimic altceva de cuviinţă decât să îl dea la extincţie. Ultimul lup a fost împuşcat undeva la finalul anilor 1950", a concluzionat Marinov.