Alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins: “Bazele și instalațiile sportive proprii pot fi puse la dispoziție, gratuit sau cu plată, comunităților locale, persoanele fizice sau juridice interesate, cu obligația respectării desfășurării normale a programelor și activităților de învățământ și ale cluburilor școlare, precum și a regulamentelor de acces și utilizare a acestora, potrivit noii legi”.

După alineatul (9′) se introduc două noi alineate cu următorul cuprins: “02) în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) este permis accesul gratuit, la curțile și terenurile de sport exterioare ale unităților de învățământ care fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor, tuturor copiilor, așa cum sunt definiți în Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare, precum tinerilor cu vârsta de peste 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional, organizate în condițiile legii, pană la terminarea acestora. (93) Verificarea Îndeplinirii prevederilor alin. (92) cade în sarcina autorităților publice locale, având în vedere prevederile art.112 alin. (2) din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare”.

Toate şcolile trebuie să-şi modifice ROF

În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a măsurii, toate unitățile de învățământ vor trebui să modifice actualele regulamente de funcționare, pentru a introduce prevederi legate de acces și de modul în care vor putea fi folosite curțile și terenurile de sport deținute.

Unitățile de învățământ vor trebui să stabilească și orarul de acces după încheierea cursurilor, în zilele libere și în timpul vacanțelor școlare. Perioadele în care va fi permis accesul copiilor și tinerilor pe terenurile de sport din curtea școlii vor trebui afișate la exteriorul acesteia, într-un loc vizibil, și pe pagina de internet.

„România se situează, din păcate, între ultimele state membre ale UE în ceea ce privește nivelul de practicare a sportului și mișcării. Statisticile publicate de Eurostat în 2019 indică o situație îngrijorătoare, care ne arată că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește sporturile practicate la toate vârstele. Doar 8% dintre români practică un sport, în timp ce media europeană este de 44%. Conform aceluiași eurobarometru, 63% din populația țării noastre nu face niciodată exerciții fizice sau sport”, motivează inițiatorii legii.

„În rândul adolescenților, nivelurile activității fizice sunt în scădere față de 2014, în timp ce comportamentele sedentare sunt în creștere accentuată. Această situație a fost agravată de ultimii doi ani de pandemie de COVID-19, în care lipsa activității fizice și a relaționării socio-afective au generat efecte negative asupra dezvoltării și stării de bine a copiilor prin inactivitate și sedentarism, prelungirea timpului de utilizare a diverselor ecrane, afectarea somnului și alimentației, ce conduce la creșterea în greutate, probleme cu vederea, musculatura”, susțin parlamentarii.

Amintim că proiectul de lege a fost inițiat de USR încă din primăvara anului 2021. El a fost adoptat de Camera Deputaților pe 21 decembrie 2021 și trimis la Președintele României pentru promulgare pe 27 decembrie, însă la începutul anului 2022 proiectul de lege a fost atacat la Curtea Constituțională (CCR) de către Guvern.În aprilie 2022, CCR publica motivarea pentru care a declarat legea ca fiind neconstituțională: “are un caracter neclar şi imprecis în privinţa modalităţii în care se realizează acest drept de a folosi”, după cum se arăta în documentul de la Curtea Constituțională.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News