Preşedinţii rus Vladimir Putin şi francez Emmanuel Macron nu au mai avut nicio convorbire telefonică de două luni pentru că Franţa este o ţară "neprietenoasă" cu care discuţiile nu sunt în prezent "necesare", a declarat vineri Kremlinul, relatează AFP și Agerpres. 

"Ei bine, mai întâi Franţa este un stat neprietenos în ceea priveşte acţiunile pe care le întreprinde faţă de ţara noastră", a declarat presei Dmitri Peskov, răspunzând unei întrebări privind absenţa discuţiilor telefonice recente între cei doi lideri, care au discutat în mai multe rânduri la începutul anului.

"Ei nu se sună pentru că estimează că nu a venit momentul şi că în prezent pur şi simplu nu este necesar. Dacă vor simţi că este necesar, se pot suna imediat", a afirmat Dmitri Peskov.

Ultima discuţie oficială între Putin şi Macron datează din 28 mai, când cei doi lideri au discutat telefonic, împreună cu cancelarul german Olaf Scholz, despre soarta soldaţilor ucraineni luaţi prizonieri de armata rusă.

Ultima convorbire dintre cei doi a avut loc în mai

Anterior, Macron a avut discuţii telefonice cu Putin la începutul lui mai, la începutul lui martie şi în cinci rânduri în februarie, în plină perioadă de amplificare a tensiunilor până la ofensiva Kremlinului în Ucraina, pe 24 februarie. Ei s-au deplasat în persoană la Moscova pe 7 februarie pentru a se întâlni cu Putin.

Aceste contacte numeroase i-au adus critici preşedintelui francez, unii reproşându-i că a avut discuţii regulate cu liderul de Kremlin fără a reuşi să-l împiedice să lanseze o ofensivă rusă împotriva Ucrainei.

Rusia califică drept "neprietenoase" ţările care, ca şi Franţa, au adoptat sancţiuni împotriva ei după ce a invadat Ucraina.

Kremlinul nu a încetat să mărească această listă a ţărilor "neprietenoase" vizate de măsuri de retorsiune ale Moscovei. Pe această listă se află SUA, Australia, Canada, Regatul Unit, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud, Norvegia, Taiwan şi toate statele membre UE.

Parlamentarii francezi vin în sprijinul cetățenilor cu 20 de miliarde de euro

Pachetul de măsuri  a fost votat cu o majoritate de 395 la 112 și a venit după o dezbatere aprinsă la Adunarea Națională, unde președintele francez Emmanuel Macron nu mai are majoritatea. De asemenea, Senatul a aprobat textul miercuri seara, potrivit unui articol publicat de AP News.

Proiectul de lege a fost o promisiune cheie a lui Macron, care a fost reales pentru un al doilea mandat în aprilie. A fost, de asemenea, un test crucial al capacității Guvernului francez de a guverna – și al capacității forțelor de opoziție de a interveni asupra procesului de legiferare.

Alianța centristă a lui Macron a câștigat cele mai multe locuri la Adunarea Națională în iunie, dar și-a pierdut majoritatea absolută ca și coaliție de stânga, iar extrema dreaptă a devenit o forță puternică de opoziție.

Inflația anuală a atins un record de 8,6% pentru cele 19 țări care utilizează moneda euro comună, umflată de o creștere uriașă a costurilor cu alimente și energie, alimentată parțial de războiul din Ucraina. În Franța, inflația anuală este estimată la 6,5%. Citește mai multe AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News