Autorităţile ruse şi ucrainene se acuză reciproc pentru un atac asupra unei închisori din regiunea separatistă Doneţk din estul Ucrainei, atac soldat cu moartea a cel puţin 40 de prizonieri de război.

CNN nu a putut verifica informaţiile. Imagini video difuzate pe reţele ruseşti de media sociale şi canale de presă din Doneţk arată o clădire distrusă aproape complet şi mai multe cadavre, dar locaţia clădirii nu a putut fi verificată independent.

În închisoarea Olevnika, situată în apropiere de oraşul Doneţk, erau ţinuţi soldaţi ucraineni care s-au predat în urmă cu mai multe luni la uzina Azovstal din Mariupol.

Într-un comunicat de presă, Ministerul Apărării din Rusia a declarat că „regimul de la Kiev a comis în mod deliberat această provocare sângeroasă”, notează agenția Rador.

După ce le-a bombardat, Putin ordonă... repararea caselor din oraşele ucrainene aflate sub ocupaţie

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, ordonă repararea caselor din zonele controlate de ruşi în Ucraina. 

Preşedintele rus Vladimir Putin a dispus vineri guvernului de la Moscova ca până la venirea iernii să reparare locuinţele şi infrastructurile de pe teritoriul controlat de trupele ruse în republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, relatează agenţia EFE.

Liderii ambelor republici ne-au cerut să-i ajutăm cu reconstrucţia (...), mai ales că suntem acum în plină vară şi iarna este departe, a indicat Putin la o întâlnire cu vicepremierul Marat Husnullin.

Liderul de la Kremlin a precizat că se referă la locuinţe, lucrări de infrastructură socială şi de inginerie civilă, inclusiv spitale, centre de sănătate şi maternităţi. Trebuie să facem în aşa fel încât oamenii să treacă iarna în condiţii normale şi decente, a insistat Putin.

El a menţionat în acest sens şi cererea autorităţilor proruse din Doneţk de a primi ajutor pentru construcţia unui centru medical în portul Mariupol şi a unei maternităţi în acest oraş cucerit de armata rusă după un asediu devastator care s-a prelungit la oţelăria Azovstal până când s-au predat trupele ucrainene, care au opus acolo o rezistenţă înverşunată, în special batalionul de extremă dreaptă Azov.

Pot spune că, în conformitate cu planul pe care l-am prezentat, în trei ani vom putea reconstrui complet oraşul Mariupol, a răspuns vicepremierul rus, promiţându-i lui Putin de asemenea că vor fi realizate până în anul 2023 cele două instituţii medicale la care s-a referit.

Vicepremierul Husnullin a mai spus că se vor desfăşura consultări cu rezidenţii pentru o posibilă restructurare a oţelăriei Azovstal, astfel încât să poate fi păstrate o parte din locurile de muncă.

De asemenea, Putin a aprobat acordarea de subvenţii pentru cumpărarea de locuinţe locuitorilor din Doneţk şi Lugansk.

În perioada scursă de la lansarea pe 24 februarie a agresiunii militare împotriva Ucrainei, Rusia a reuşit să ocupe provincia Lugansk, deşi Kievul afirmă că trupele ruse încă nu au ajuns la graniţele ei administrative. Ultimele mari oraşe din Lugansk, Severodoneţk şi Lisiceansk, au căzut la sfârşitul lui iunie şi începutul lui iulie sub controlul trupelor ruse, care de atunci îşi concentrează ofensiva către Doneţk, dar fără progrese majore.

Oraşele ucrainene unde au avut loc lupte sunt parţial distruse şi au nevoie de investiţii considerabile pentru reabilitarea infrastructurilor.

Băncile rusești se deconectează masiv de la dolari. Banca Centrală din Moscova se teme și de un scenariu mai radical: Va mai putea Rusia determina cursul valutar?

După ce cele mai mari bănci de stat ale Rusiei au căzut sub sancțiunile de blocare ale SUA, tot mai mulți participanți la sistemul bancar rusesc rămân fără capacitatea de a face decontări în dolari.

De la sfârșitul lunii iulie, American Citigroup și JPMorgan trimit scrisori către instituțiile de credit rusești cu privire la închiderea conturilor de corespondent, fără de care operațiunile în moneda americană sunt imposibile, relatează Frank Media , citând manageri de vârf și surse familiare cu situația.

Băncile americane sunt gata să facă excepții doar pentru Gazprombank, prin care se fac plăți pentru gaz, și structurile Bursei din Moscova, în special Centrul Național de Compensare.

În general, JPMorgan lasă conturi de corespondent doar pentru câțiva jucători, spun sursele Frank Media.

Politica Citigroup este similară: se discută despre închiderea conturilor de corespondent pentru toată lumea, cu excepția GPB și a Moscow Exchange, a declarat o altă sursă pentru Frank Media, potrivit The Moscow Times.

Închiderea conturilor de corespondent valutar înseamnă că băncile au riscuri crescute de obligații valutare față de clienți, explică una dintre surse. Înainte de începerea războiului, persoanele fizice și juridice dețineau 280,7 miliarde de dolari în conturi de valută străină din Rusia. Totodată, banca poate pierde oricând activele valutare care asigură aceste obligații, având în vedere cât de repede sunt înăsprite sancțiunile.

Banca Centrală se teme și de un scenariu mai radical - sancțiuni împotriva Centrului Național de Compensare, în urma cărora Bursa din Moscova nu va mai putea efectua tranzacții valutare. Tranzacționarea cu dolarul va fi de facto paralizată, iar băncile vor fi în imposibilitatea de a mai determina cursul.

În acest caz, Banca Centrală lucrează cu băncile pentru a crea o platformă în care vor curge cotațiile valutare, iar cursul va fi determinat pe baza datelor de la cei mai mari 10 participanți, au declarat pentru Forbes surse familiare cu poziția autorității de reglementare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News