Rusia ar putea să contribuie la reconstrucția Ucrainei ca parte a unei înțelegeri pentru încheierea războiului.

Rusia ar putea accepta să direcționeze o parte semnificativă din cele 300 de miliarde de dolari din activele sale suverane înghețate în Europa către reconstrucția Ucrainei, însă insistă ca o parte din aceste fonduri să fie utilizate și pentru regiunile pe care le controlează în estul țării, potrivit unor surse citate de Reuters.

Pe 18 februarie, oficiali ruși și americani s-au întâlnit în Arabia Saudită pentru primele negocieri directe privind o posibilă încheiere a conflictului din Ucraina. Președinții Vladimir Putin și Donald Trump și-au exprimat amândoi intenția de a purta discuții în viitorul apropiat.

De la începutul invaziei ruse din 2022, Statele Unite și aliații săi au interzis orice tranzacții cu banca centrală și Ministerul Finanțelor din Rusia, blocând astfel active de 300-350 de miliarde de dolari. Aceste fonduri sunt formate, în principal, din obligațiuni guvernamentale europene, americane și britanice, depozitate într-o instituție financiară europeană.

În prezent, la Moscova se ia în calcul propunerea ca o parte importantă din aceste rezerve înghețate să fie utilizate pentru refacerea Ucrainei, ca parte a unui eventual acord de pace, conform unor surse apropiate discuțiilor.

Estul Ucrainei a fost grav afectat de război, cu sute de mii de soldați uciși sau răniți și milioane de oameni forțați să își părăsească locuințele. Banca Mondială estima, în urmă cu un an, că procesul de reconstrucție ar necesita aproximativ 486 de miliarde de dolari.

Sursele care au furnizat aceste informații au vorbit sub protecția anonimatului, având în vedere natura subiectului și stadiul incipient al negocierilor. Moscova a refuzat să comenteze subiectul.

Rusia și-a stabilit câteva condiții clare pentru încetarea ostilităților

Până acum, posibilitatea ca Rusia să fie de acord cu utilizarea fondurilor înghețate pentru refacerea Ucrainei nu a fost menționată public. Această informație ar putea oferi indicii despre unde este dispusă Moscova să facă concesii, în contextul în care negocierile dintre Washington și Kremlin avansează. Între timp, administrația Trump pune presiune pentru a obține acces la resursele minerale ale Ucrainei ca o modalitate de a compensa sprijinul financiar și militar oferit Kievului.

Rusia și-a stabilit câteva condiții clare pentru încetarea ostilităților: retragerea trupelor ucrainene din regiunile revendicate de Moscova și renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO. De cealaltă parte, Ucraina cere retragerea completă a forțelor ruse de pe teritoriul său și garanții de securitate din partea Occidentului. Oficialii administrației Trump consideră că obiectivele Ucrainei sunt „nerealiste” și „iluzorii”.

Nu este clar dacă propunerea privind utilizarea fondurilor înghețate a fost discutată în cadrul întâlnirii dintre oficialii ruși și americani din Arabia Saudită.

În 2023, Grupul G7 a stabilit că activele rusești vor rămâne înghețate până când Moscova va contribui financiar la reconstrucția Ucrainei. Cu toate acestea, Trump a sugerat că Rusia ar trebui să fie reprimită în acest grup al celor mai puternice economii ale lumii.

Guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a precizat recent că instituția pe care o conduce nu este implicată în negocierile privind ridicarea sancțiunilor sau deblocarea rezervelor Rusiei.

Anterior, Rusia a catalogat planurile de utilizare a acestor fonduri pentru Ucraina drept un „furt”. În același timp, Comisia Europeană a transmis că „nimic legat de Ucraina și UE nu poate fi decis fără implicarea directă a acestora”.

Oleg Kouzmin, analist principal la Renaissance Capital, consideră că diferențele dintre Statele Unite și Europa, care deține cea mai mare parte a activelor înghețate, vor complica ridicarea blocajului. Pentru ca acest scenariu să se concretizeze, Europa ar trebui să sprijine fără rezerve poziția actuală a SUA, ceea ce pare improbabil, a explicat Kouzmin.

Cum s-ar putea împărți fondurile?

Soarta activelor înghețate a fost intens dezbătută în Occident, iar unele voci au propus transferarea acestora către Ucraina printr-un mecanism financiar complex.

Una dintre ideile luate în calcul la Moscova este ca Rusia să accepte ca două treimi din aceste rezerve să fie utilizate pentru refacerea Ucrainei, cu condiția ca utilizarea lor să fie monitorizată atent. Restul sumelor ar putea fi direcționate către regiunile aflate sub control rusesc, pe care Moscova le consideră parte din teritoriul său.

Un alt scenariu analizat de oficialii ruși este alocarea fondurilor pentru reconstrucție, fără a stabili din start proporțiile. De asemenea, există preocupări privind firmele care ar urma să primească contracte pentru refacerea infrastructurii.

Un oficial apropiat Kremlinului, dar care nu face parte direct din negocieri, a precizat că Rusia continuă să insiste pentru ridicarea înghețării activelor ca parte a unui proces treptat de relaxare a sancțiunilor.

Unii oficiali occidentali, în special cei din guvernul german și Banca Centrală Europeană, au avertizat că o confiscare directă a activelor suverane rusești ar putea avea implicații juridice și ar putea slăbi încrederea în euro ca monedă de rezervă.

Moscova a susținut în mod repetat că blocarea fondurilor contravine principiilor pieței libere și pune în pericol siguranța sistemului bancar global. Ca răspuns, Rusia a elaborat o lege care i-ar permite să confiște activele companiilor din țările care i-au impus sancțiuni, dar proiectul încă nu a fost adoptat de Duma de Stat.

Unde sunt blocate activele rusești?

În momentul în care fondurile au fost înghețate, Rusia deținea aproximativ 207 miliarde de dolari în euro, 67 de miliarde în active americane și 37 de miliarde în lire sterline. De asemenea, avea 36 de miliarde în yeni japonezi, 19 miliarde în dolari canadieni, 6 miliarde în dolari australieni și 1,8 miliarde în dolari singaporezi.

Aproximativ 159 de miliarde de euro din aceste fonduri sunt administrate de casa de compensare belgiană Euroclear, conform datelor disponibile de anul trecut.

Deși decizia Occidentului de a îngheța activele a fost puternic criticată de Moscova, unii oficiali ruși recunosc că Rusia ar putea ajunge să accepte pierderea acestor rezerve, dacă în schimb ar obține recunoașterea teritoriilor ocupate. Margarita Simonyan, șefa postului de televiziune de stat RT, sugera în 2023 că Rusia ar putea considera aceste fonduri ca o formă de „compensație” pentru regiunile pe care le controlează, conform Reuters.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News