Autorităţile ruse au acuzat joi Ucraina că a bombardat o clădire rezidenţială din Belgorod, un oraş important rar lovit de tiruri şi situat într-o regiune care se învecinează cu Ucraina.

"Forţele armate ucrainene au bombardat Belgorod. Apărarea aeriană a fost activată. Există distrugeri într-un imobil de locuinţe", a indicat pe Telegram Viaceslav Gladkov, guvernatorul acestei regiuni unde tirurile s-au înmulţit în ultimele săptămâni, potrivit Agerpres.

"Informaţiile despre (potenţiale) victime sunt în curs de precizare", a adăugat el, postând fotografii cu resturi împrăştiate pe stradă şi care au avariat o maşină.

Potrivit acestuia, o parte neexplodată a unui proiectil a căzut şi pe terenul de sport al unui liceu din oraş.

Imaginile postate pe reţelele sociale arătau ultimul etaj distrus al unei clădiri rezidenţiale. Un video a arătat impactul, în timp ce se ridica fum negru.

Gladkov a acuzat de asemenea Kievul că a tras în satul rusesc Krasnoe, situat la graniţa cu Ucraina. "Există distrugeri pe terenurile şcolii", a spus el, postând o fotografie a unui crater cu schije.

În timp ce regiunea Belgorod a fost vizată în mod regulat de tiruri din Ucraina, mai ales din primăvară, oraşul Belgorod, capitala regională, a fost până acum rar luată la ţintă de la începutul conflictului.

Marţi, Gladkov a anunţat că 2.000 de locuitori au rămas fără curent după o lovitură ucraineană asupra unei centrale electrice din oraşul Şebekino, de asemenea în regiunea Belgorod. Luni, o femeie de 74 de ani a fost ucisă şi alte persoane rănite într-un alt bombardament asupra acestei localităţi.

Rusia a raportat săptămâna trecută o "creştere semnificativă" a tirurilor ucrainene vizând teritoriile ruse de la graniţa cu Ucraina. Potrivit Moscovei, aceste lovituri au lovit imobile rezidenţiale, centrale electrice, clădiri administrative şi puncte de trecere a frontierei, aminteşte AFP.

Rusia a invadat Ucraina la 24 ianuarie în ceea ce a numit operaţiune militară specială, ce este condamnată de lideri occidentali ca fiind un război de agresiune "neprovocat, ilegal şi premeditat" împotriva acestei ţări vecine.

Citește și:

Putin s-a înecat de nervi după ce iar a fost umilit - Video. Președintele rus, surprins făcând ture, în timp ce-l aștepta pe emirul Qatarului

La cel de-al 6-lea Summit al Parteneriatului Asiatic, desfășurat astăzi, 13 octombrie, în Kazahstan, președintele rus Vladimir Putin a fost din nou obligat să-și aștepte omologii în fața camerelor de filmat. Emirul Qatarului a avut o întârziere, timp în care Vladimir Putin a dat ture. Protocolul spune că ambele părți ar trebui să apară în fața camerelor în același timp. Așteptarea este considerată umilitoare.

Nu doar Vladimir Putin a fost în situația incomodă, ci întreaga delegație rusă. De la Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, la Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, cu toții au așteptat sosirea oaspeților influenți din Orientul Mijlociu.

Anterior, Vladimir Putin a fost ținut succesiv în așteptare de președinții Turciei, Azerbaidjanului, Kârgâzstanului și prim-ministrului Indiei, conform ziare.com. 

În urma celor întâmplate, utilizatorii au atras atenția asupra discursului președintelui rus care și-a întrerupt discursul de opt ori, înecându-se în mod constant. 

Erdogan, discurs despre pace

Înainte de summit-ul la care a participat Vladimir Putin, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a vorbit despre pace. 

”Obiectivul nostru este de a contribui la oprirea vărsării de sânge cât mai curând posibil prin menţinerea impulsului obţinut în pofida dificultăţilor din teren”, a spus președintele turc Erdogan, cu câteva ore înaintea unei întâlniri prevăzute cu omologul său rus Vladimir Putin, scrie Agerpres. 

”O pace corectă poate fi obţinută prin diplomaţie”, a adăugat preşedintele turc, care a luat cuvântul în faţa liderilor regionali reuniţi în capitala kazahă Astana, unde are loc Conferinţa cu privire la interacţiune şi măsuri de consolidare a încrederii în Asia.

Membră NATO, Turcia, foarte dependentă de gazele şi petrolul rusesc, a depus eforturi de la ofensiva rusă din 24 februarie să-şi menţină relaţiile deopotrivă cu Ucraina şi Rusia. Ankara a jucat un rol-cheie într-un schimb de prizonieri din septembrie între Rusia şi Ucraina şi în încheierea în iulie, sub egida ONU, a unui acord între cele două ţări care să permită reluarea exportului de cereale ucrainene prin Marea Neagră şi Bosfor.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News