La 50 de zile după Paşti, creştinii sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile. Anul acesta, a doua zi de Rusalii este liberă, fiind marcată luni, 24 iunie, când este sărbătoarea Sfintei Treimi. Potrivit tradiţiilor populare, în Transilvania, Rusaliile se întind pe o perioadă de trei zile. Rusaliile au devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor.

Rusaliile, cunoscute și drept Pogorârea Sfântului Duh, reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

 În Vechiul Testament, Rusaliile au fot la început o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor în care se oferea pârgă din roadele pământului, numită și „Sărbătoarea săptămânilor” Șavuot. Mai târziu, a ajuns  o aniversare a Legământului, care fusese încheiat la 50 de zile de la ieșirea din Egipt. Și Rusaliile creștine au legătură cu Legământul, fiind o sărbătoare a încheierii lăuntrice a Noului Legământ al harului și iubirii, prin coborârea Sfântului Duh. Rusaliile reprezintă și consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci și fiecărui creștin în parte, cu darurile sale. Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt și o sărbătoare de mulțumire pentru harul Mirului.

 Rusalii: predica Sfântului Petru.  Întemeierea Bisericii Creștine

În aceeaşi zi a Pogorârii Duhului Sfânt, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de "suflete" au crezut în Cristos, alcătuind prima comunitate creştină.

„Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce prea înțelepți pe pescari ai arătat, trimițându-le lor Duhul Sfânt; și printr-înșii lumea ai vânat, iubitorule de oameni, mărire Ție!”. Așa glăsuiește troparul acestui mare praznic al Bisericii Ortodoxe. Conform Bisericii Ortodoxe, acest important eveniment al rusaliilor reprezintă ziua de naștere a Bisericii creștine, întrucât în această zi a luat ființă în chip văzut această instituție divino-umană, întemeiată în chip nevăzut, odată cu jertfa Mântuitorului pe cruce.

Rusaliile au devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor.

În ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de vară sau de Rusalii - cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar care sunt şi prilej de veselie. Se crede că sufletele morţilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.

 Rusalii: Apostolii au grăit în limbile neamurilor

 Duminica de Rusalii mai este numită și „Duminica Cincizecimii”, întrucât pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli, în Ierusalim, a avut loc în cea de-a cincizecea zi de la Înviere. Sfântul Evanghelist Luca, în „Faptele Apostolilor” (cap. 2), istorisește momentul în care Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe Apostoli, pentru început aceștia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflați în Ierusalim, cei doisprezece au început să facă cunoscută învățătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deși acești ucenici erau știuți de mulți dintre cei prezenți ca fiind evrei simpli, în nici un caz preocupați de învățarea limbilor străine.

Începerea propovăduirii Trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul: „Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care Tatăl Îl va trimite întru numele Meu, Acela vă va învăța toate și vă va aduce aminte de toate cele ce v-am spus Eu” (Ioan 14.26). Într-adevăr, când Duhul Sfânt S-a pogorât peste Apostoli, aceștia au devenit „preaînțelepți”, fiind umpluți „de lumina, râvna și toate harurile dumnezeiești” – așa cum prea frumos exprima Patriarhul Justinian. Abia după acest moment, ucenicii Domnului au ieșit în toată lumea, săvârșind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând, de la oameni simpli la împărați, pe mulți la dreapta credință. Începutul are loc chiar în această zi a Pogorârii Duhului Sfânt când, în urma predicii Sfântului Apostol Petru, „ca la trei mii de suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate a celor care credeau în Hristos.

Ce reprezintă Rusaliile 

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: Iele, Zâne, Frumoasele ş.a. Aceste spirite locuiesc pe lângă izvoare, fiind în stare, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor, să-i îmbolnăvească.

Boala seamănă cu o transă hipnotică ce nu poate fi dovedită decât de puterea magică a căluşarilor. Obiceiul spectaculos al căluşarilor, deosebit de vechi, este cunoscut mai ales în localităţile Conţeşti, Lisa, Năsturelu, Bragadiru şi Zimnicea. Bătrânii satelor cred că dacă eşti bolnav, te poţi face bine după ce vătaful căluşarilor trece cu pasul peste tine.

 De această zi se leagă o mulţime de obiceiuri şi ceremonii: se împodobesc locuinţele, porţile şi anexele gospodăreşti cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfăşoară Jocul Căluşarilor; se sfinţesc ramuri de tei, soc, mure, pentru a fi folosite în medicina populară; se împletesc cununiţe din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descântece împotriva Ielelor; se ung uşile cu usturoi ş.a.

 La practicile de pomenire a morţilor din ziua Rusaliilor se desfăşoară şi obiceiuri şi ceremonii dedicate celor vii, ca de pildă Prinsul verilor şi verişoarelor (în sudul ţării)

În biserici, se aduc şi astăzi aceste ramuri, care se binecuvântează şi se împart credincioşilor, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli.

Traditii si obiceiuri de Rusalii

La fel ca si la alte sarbatori crestine si de ziua de Rusalii se leaga o multime de traditii si superstitii care difera de la o regiune la alta a tarii:

- Oamenii isi impdobesc case si gospodaria cu ramuri de tei, plop, stejar;

- Tot de Rusalii in unele regiuni se danseaza Jocul Calusarilor. Dansul calusarilor, in general, are scopul de a apara oamenii, vitele si recoltele de influentele negative.

- Se spune ca leacul cel mai folosit pentru cei atinsi de Rusalii, este jocul calusarilor;

- E un moment in care crestiinii sfintesc ramuri de tei, soc, mure, pe care le folosesc apoi ca leacuri tot restul anului. In traditia populara se zice ca numai pana la Sanziene plantele au puteri vindecatoare;

- Ramurile de tei au o simbolistica aparte in aceasta sarbatoare. Se crede ca teiul fereste gospodariile de grindina sau de duhurile rele ale zanelor si de aceea flacaii le aduc din paduri dupa care se sfintesc la Biserica, iar credinciosii le iau acasa si le pun la icoane

- Spiritele rele se alunga prin ritualuri galagioase si pocnituri cu ramuri de tei;

- In gospodarii se prepara unsori cu care se vor unge ungerele vacilor pentru a spori laptele;

- Tot acum femeile fac descantece impotriva Ielelor;

- Se ung usile cu usturoi pentru ca asa casa va fi pazita de rele si ghinion tot restul anului;

De Rusalii,  sărbătoare legală în alte țări

 Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Țările de Jos, în unele cantoane din Elveția, Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria, Togo. În Suedia nu mai este zi nelucrătoare din 2006, an în care la 6 iunie (sărbătoare națională suedeză) a devenit zi nelucrătoare. Este zi lucrătoare în țări cu tradiție catolică: Italia, Brazilia, Irlanda, Spania, Canada, Portugalia, Polonia, Camerun și chiar în Bulgaria și Rusia, țări cu tradiție ortodoxă.

Sărbătoare legală în România

 Începând cu anul 2008, prima și a doua zi de Rusalii au fost declarate ca fiind zile libere. În 2013, românii beneficiază de 12 zile libere, până la sfărșitl anului aceștia mai având libere zilele care marchează:

Rusaliile

- 23 iunie 2013 - duminică

- 24 iunie 2013 - luni

Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria)

- 15 august 2013 - joi

Sfântul Apostol Andrei

- 30 noiembrie 2013 - sâmbătă - propusă de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi adoptată de camera Depuţatilor în luna iunie 2012

Ziua Naţională a României

- 1 decembrie 2013 - duminică

Crăciunul

- 25 decembrie 2013 - miercuri

- 26 decembrie 2013 - joi

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News