Moneda Rusiei se tranzacţiona la un curs de 57,74 ruble pentru un dolar, după ce a atins 58,16 imediat după anunţarea deciziei. De asemenea, rubla s-a depreciat cu 1% faţă de euro, şi se tranzacţiona la un curs de 57,79 ruble pentru un euro.

Rubla a fost anul acesta moneda cu cea mai bună performanţă pe plan global, după o serie de măsuri - inclusiv restricţii impuse ruşilor în retragerea economiilor lor în valută - pentru protejarea sistemului financiar rusesc de efectele sancţiunilor occidentale, în urma războiului. Înainte de începutul invaziei din 24 februarie, moneda Rusiei se tranzacţiona la un curs de aproape 80 ruble pentru un dolar şi 85 ruble pentru un euro.

Aprecierea rublei a provocat temeri în rândul oficialilor ruşi, deoarece scad veniturile ţării de pe urma exporturilor de materii prime şi alte bunuri.

Săptămâna aceasta, Banca Centrală a Rusiei a anunţat că va permite băncilor din aşa-numitele "ţări ostile" să facă tranzacţii cu valută pe piaţa forex din Rusia. Moscova a etichetat ţările care i-au impus sancţiuni drept "ţări ostile", o listă care include întreaga Uniune Europeană, SUA, Marea Britanie, Japonia, Australia şi alte ţări.

De asemenea, Banca Centrală a Rusiei a eliminat o limită de 30% cu privire la plăţile în avans către non-rezidenţi pentru contractele de import la anumite servicii, toate acestea făcând parte din restricţiile asupra mişcărilor de capital introduse de Moscova după invadarea Ucrainei.

Potrivit analiştilor, Rusia trebuie să reducă în continuare costul creditului având în vedere că se confruntă cu spectrul unei recesiuni după ce Occidentul i-a impus sancţiuni economice şi financiare fără precedent.

Rusia se confruntă cu o inflaţie accelerată şi o fugă a capitalurilor, în timp ce în paralel este ameninţată de o posibilă intrare în incapacitate de plată după ce Occidentul a impus sancţiuni dure ca reacţie la invadarea Ucrainei.

BCE majorează dobânzile pentru prima dată în 11 ani. Adrian Mitroi: „O să intrăm în recesiune tehnică, dar nu e un capăt de lume”

Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat ratele dobânzilor pentru prima dată în mai bine de 11 ani, încercând să controleze inflația în creștere din zona euro. Analistul economic Adrian Mitroi a oferit o analiză a măsurii, în exclusivitate pentru DC News.

BCE și-a majorat rata cheie a dobânzii cu 0,5 puncte procentuale și intenționează să repeta măsura anul acesta. Rata a fost negativă din 2014 în încercarea de a stimula economia regiunii după ani de creștere slabă. În acest moment rata este 0,0%.

Prețurile de consum au crescut cu un record de 8,6% în cele 12 luni până în iunie, pe măsură ce costurile alimentelor, combustibilului și energiei au crescut. Aceasta este cu mult peste ținta de 2% a băncii. Mișcarea vine după ce Banca Angliei și Rezerva Federală a SUA și-au majorat ratele pentru a încerca să țină sub control creșterea prețurilor.

Războiul din Ucraina și problemele lanțului de aprovizionare cu Covid au crescut costurile zilnice în întreaga lume, punând presiune asupra gospodăriilor. Zona euro este vulnerabilă deoarece se bazează foarte mult pe Rusia pentru petrol și gaze. Săptămâna aceasta a cerut statelor membre să înceapă să raționalizeze aprovizionarea pe fondul temerilor că Moscova va opri livrările de gaze în acest an, provocând noi creșteri ale prețurilor.

Explicând decizia sa de a majora ratele, președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat: „Activitatea economică [în zona euro] încetinește. Agresiunea nejustificată a Rusiei față de Ucraina este un motiv continuu al creșterii. Ne așteptăm ca inflația să rămână nedorit de ridicată pentru o perioadă de timp, din cauza presiunii continue din partea prețurilor la energie și alimente și a presiunilor din conducte în lanțul de prețuri”.

Ideea măsurii este că, prin scumpirea împrumutului de bani, oamenii vor cheltui mai puțin, reducând cererea și, prin urmare, prețurile. Cu toate acestea, există și îngrijorarea că ratele mai mari ar putea împinge blocul în recesiune - care este definită ca două trimestre succesive de declin economic. Aceste temeri au contribuit la împingerea euro la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani față de dolar, în ultimele săptămâni.

Profesorul Adrian Mitroi susține că măsura de „pulverizare” a economiilor europene prin dobânzi negative, deși părea bună acum 11 ani, „a făcut mult rău economiei”. Totodată, economistul susține că „întrecerea” în dobânzi a băncilor centrale nu e cea mai bună soluție, în momentul de față, întrucât urmează o perioadă de recesiune tehnică. Legat de dobânzile mari pe dolar, acesta le-a catalogat drept „un cocktail foarte toxic”, mai ales pentru economiile emergente. (VEZI ANALIZA AICI)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News