"E timpul ca cineva să vorbească deschis despre situația Rovanei Plumb în Parlamentul European. Strict tehnic, dreptatea este la doamna Plumb. Inițiativa Comisiei JURI este fără precedent în istoria Parlamentului European și se bazează pe o bază legală destul de neclară.

Din punct de vedere politic, însă, lucrurile stau altfel. Parlamentul European este un for suveran, ales în mod democratic. De aceea, orice decizie luată de acesta este o decizie politică. În cazul nominalizării doamnei Plumb, este posibil ca decizia Comisiei JURI să nu fi respectat litera legii (regulamente, alte proceduri) dar cu siguranță a respectat spiritul democratic", a scris Alex Coita pe Facebook. 

Situaţii similare şi în România

"Probabil puțini își aduc aminte că am avut și în Parlamentul nostru situații similare, în timpul dezbaterii legilor justiției. Opoziția acuza puterea că eluda proceduri și grăbdea adoptarea legilor, puterea acuza opoziția că bloca dezbaterile.

Posibil ca ambele părți să fi încălcat regulamentele de organizare, așa cum este posibil să se fi întâmplat asta și în Comisia JURI. Dar jocul democratic în Parlament este altul, și parlamentarii, reprezentanți suverani ai poporului, nu sunt birocrați cu mânecuțe, o abordare școlărească nu se potrivește în Parlament. Regulile trebuie să fie suficient de fluide pentru a permite expresia voinței suverane a legislatorului", a mai scris politologul. 

De ce a fost respinsă Rovana Plumb

"Revenind la motivele pentru care Comisia JURI a decis să blocheze nominalizarea doamnei Plumb. O parte dintre acestea au de-a face cu situația în care se află Ursula von der Leyen, rezultatul unui compromis de culise între marii jucători europeni, fapt detestat la nivelul legislativului UE. Von der Leyen a fost confirmată de Parlament cu o majoritate minusculă. Era clar că cei numiți de ea vor avea o viață grea la audieri, mai ales în contextul unui militantism mai puternic în rândul deputaților europeni, legitimați de o prezență mare la urne în mai și de un contracurent din ce în ce mai puternic manifestat împotriva mișcărilor populist-suveraniste.

Ocazie cu care ne apropiem de miezul problemei. Coborând nivelul analizei pe subiectul PSD, trebuie spus că refuzul JURI a venit în contextul în care în ultimii ani, social-democrații români au pierdut categoric bătălia de imagine la Bruxelles. Inițiativa a fost preluată de ani buni de PPE și acum Renew Europe, care fac agenda-setting la Bruxelles în ceea ce privește România. Nu ajută poziția ușor atipică a PSD în contextul socialiștilor europeni, nici faptul că, pe parcursul epocii Dragnea, ceea ce Europa a perceput ca derapaje suveraniste a erodat substanțial încrederea în partidul aflat la guvernare.

Deși Viorica Dăncilă a făcut eforturi pentru a repara relațiile în ultimele luni, era imposibil să nu rămână urme după tensiunile extreme din ultimii ani.

În acest context, cred că argumentul care a înclinat balanța în defavoarea Rovanei Plumb a fost ștampila de loialistă a lui Liviu Dragnea, lider care este considerat nefrecvenabil la Bruxelles. Mai puțin relevantă a fost competența doamnei Plumb. Ba îndrăznesc să afirm că și chestiunea cu presupusul conflict de interese a venit pregnant în atenția europarlamentarilor din JURI tot pe fondul acestei percepții.

În acest context, sigur că e de înțeles de ce doamna Plumb, precum și unii din PSD, spun că decizia de a suspenda nominalizarea este una nedreaptă. Atunci când Occidentul îți cere să joci după reguli, este frustrant să vezi că pentru aceiași parteneri regulile devin mult mai flexibile, în detrimentul tău. Este până la urma esența dublului standard.

Având experiența a doi ani petrecuți la Bruxelles ca reprezentant al legislativului român, pot spune însă un lucru. Și acolo, ca și în orice alt mediu politic, sistemul bazat pe reguli este dublat de un mediu cutumiar, al legilor nescrise, al rețelelor interumane care se construiesc prin interacțiuni repetate, prin schimb de favoruri instituționale, prin promisiuni respectate, prin mostre de apreciere și prin demonstrarea utilității pentru partener. Cu alte cuvinte, poziția ta de la Bruxelles depinde foarte mult de reputația pe care o ai în rândul partenerilor. Iar reputația se construiește prin dialog coerent, susținut în timp, prin deschidere, prin consultare, prin promisiuni respectate, prin negocieri constructive.

Așa se explică de ce domnul Cioloș are o poziție importantă la Bruxelles în grupul politic al domniei sale, în timp ce PSD nu reușește să aibă o pondere în PES proporțională cu forța lor politică. Și așa se explică de ce doamna Plumb, și cu ea România, a trebuit să treacă printr-un nou moment penibil", a concluzionat Alex Coita. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News