"Proiectul de ordonanţă îşi propune să creeze cadrul normativ pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice pe care Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor le administrează. Vorbim de Sistemul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, şi de un nou sistem pe care ne pregătim să îl punem în funcţiune. Este vorba despre sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă. Acest al doilea sistem va deveni funcţional în a doua parte a acestui an, iar funcţionarea sa presupune schimbarea logicii de business în ceea ce priveşte prelucrarea de date cu caracter personal la nivelul Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor. 

Un al doilea aspect pe care îl avem în vedere este interoperabilizarea cu alte sisteme informatice, astfel încât comunicările scrise, prin adrese, pe care le primim în acest moment (un metru liniar pe săptămână în relaţia cu MAI), să le mutăm în mediul electronic. Să preluăm aceste informaţii în format electronic. Toate acestea vor conduce la simplificarea procedurilor pe care le gestionăm", a declarat Cătălin Giulescu, chestor de poliţie. 

Cum se procedează acum la emiterea cărţii de identitate şi ce se schimbă

"De exemplu, emiterea cărţii de identitate. În prezent, cetăţeanul trebuie să prezinte documentele de stare civilă, un titlu de proprietate. În a doua jumătate a lui 2023, Starea Civilă va fi informatizată, documentele de stare civilă vor fi disponibile digital şi vom exonera cetăţeanul de obligaţia de a le mai prezenta, pentru că le vom putea accesa. Aceste documente de stare civilă vor trebui, pe viitor, să fie solicitate doar către Direcţia Generală de Evidenţa Persoanelor. Cetăţeanul nu le va mai prezenta în administra publică. Cetăţeanul, dacă va dori să aibă un certificat de naştere în format electronic, îl va putea obţine cu semnătură electronică calificată. 

În ceea ce priveşte dovada adresei, în a doua parte a acestui an ne vom interconecta cu Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi vom putea prelua un set de date, astfel încăt cetăţeanul să nu mai fie obligat să prezinte titlul de proprietate sau un extras de carte funciară. Dezvoltăm nişte procese informatice, iar pentru asta avem nevoie de o normă juridică care să le reglementeze. 

Toate acestea sunt în combinaţie cu iniţierea extinderii emiterii cărţii electronice de identitate la nivel naţional. După cum bine se ştie, în 2 august 2021 am iniţiat un proiectpentru emiterea cărţii electronice de identitate la Cluj Napoca. Acest proiect a fost extins în 2 august 2022 la nivelul întregului judeţ. Pe baza experienţelor, în a doua parte a acestui an vom iniţia extinderii emiterii cărţii electronice de identitate la nivel naţional. Vom începe la nivelul municipiului Bucureşti şi, progresiv, vrem să emitem la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ, şi ulterior în toate locaţiile de la nivel naţional. Vrem ca până la 31 decembrie 2023 să putem emite cartea electronică de identitate la nivelul tuturor serviciilor comunitare", a mai spus chestorul în cadrul unei dezbateri publice organizate la MAI. 

Cum vor funcţiona noile cărţi de identitate

Pentru că aceste noi cărţi de identitate vor permite autentificarea în sistemele publice, dar şi cele private, mediul de business a vrut să ştie cum anume va funcţiona acest lucru. 

"Am analizat proiectul de ordonanţă, şi vă rugăm să ne ajutaţi cu clarificări la câteva chestiuni. Din perspectiva autentificării cu CI-ul electronic în sistemele publice şi private, aspect foarte important din perspectiva noastră, vream să clarificăm cum se va face această autentificare. În cipul respectiv va fi implementată tehnologia NFC sau vor exista cititoare?", a întrebat Georgiana Mărculescu, reprezentantul Confederaţiei Patronale Concordia. 

"Este necesară o evoluţie tehnică. Prototipul de la Cluj are o limitare în ceea ce priveşte accesarea. Suportul de stocare pe care îl folosim este de generaţie de 11-12 ani. Probabil că la finalul săptămânii viitoare, vom publica rezultatul unei proceduri de achiziţie de cipuri, deci vom avea o nouă generaţie de cipuri. După ce va fi semnat acordul cadru, vom începe crearea noului prototip. Noul cip trebuie să aibă interfaţă duală şi va fi mai versatil decât prototipul de la Cluj. Cetăţenii îşi doresc să utilizeze prototipul şi au probleme generate de faptul că acest document are seria formată din 7 cifre, şi nu toţi furnizorii şi-au adaptat sistemele ca să recunoască aceste serii. 

Cartea electronică de identitate va permite autentificarea informatică. Funcţiile, modurile de utilizare, le vom dezbate public, în funcţie de cum semnăm acordul cadrul, probabil în mai-iunie. Vom discuta timp de cel puţin două luni cu toate mediile interesate şi vom dezbate cum se va interacţionează cu acestea", a replicat chestorul. 

Cu toate astea, reprezentantul Concordia a mai ridicat o problemă. 

"Mai este o menţiune în proiect. Faptul că documentele semnate cu semnătura avansată emisă de MAI au valoare juridică de documente semnate olograf. Întrebarea mea este dacă nivelul de încredere este suficient de ridicat încât să fie considerate documente olografe de stat, de ce nu se poate să fie considerate la fel şi în relaţia cu terţii?", a mai spus aceasta. 

"Nu ţine de noi acest lucru. Ţine de cel care receptează. Noi vom asigura conformitatea, dar nu putem impune obligaţii pentru terţi. Obligaţia e prevăzută de lege pentru a nu produce distorsionări în ceea ce priveşte piaţa concurenţială! În opinia mea, proiectul poate produce efecte pentru privaţi dacă acceptă o astfel de soluţie, un astfel de rol. În ceea ce priveşte certificatele digitale pe noi le vom înscrie pe suportul cărţii electronice, funcţia de validare va fi deschisă tuturor, nu doar celor din Administraţia Publică", a mai spus Cătălin Giulescu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News