Românii și bulgarii ar fi cei mai expuși la riscul sărăciei, arată o statistică europeană. 

Cea mai ridicată pondere a populaţiei supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială în Uniunea Europeană se înregistra anul trecut în: România (34%), Bulgaria (32%), Grecia şi Spania (ambele cu 28%), arată datele prezentate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În contrast, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11%), Slovenia (13%) şi Finlanda (14%).

Indicele este în creștere din 2020

În 2021, erau în Uniunea Europeană 95,4 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, reprezentând 21,7% din populaţie, o uşoară creştere faţă de 2020 (94,8 milioane de persoane, 21,6% din populaţie).

Din cele 95,4 milioane de persoane din UE care se confruntă cu riscul de sărăcie şi excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială.

Anul trecut erau în UE 73,7 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie, 27 milioane de persoane se confruntau cu lipsuri materiale grave şi erau defavorizate din punct de vedere social, iar 29,3 milioane de persoane locuiau în gospodării cu intensitate de lucru scăzută.

UE adoptă noi norme privind salariile minime adecvate pentru toţi muncitorii

Legislaţia UE, convenită cu Consiliul în iunie, urmăreşte să amelioreze condiţiile de viaţă şi de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum şi să promoveze progresul economic şi social, informează un comunicat al PE. În acest scop, ea stabileşte cerinţe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislaţia naţională şi/sau de acordurile colective şi ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecţia salariului minim.

Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Ţările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme şi nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

Stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă naţională, însă statele membre trebuie să garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent, ţinând seama de costul vieţii şi de nivelul general al salariilor. Pentru evaluarea caracterului adecvat al salariilor lor minime legale existente, statele membre pot să utilizeze ca referinţă un coş de bunuri şi servicii la preţuri reale sau pot să le fixeze la 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu brut.

Potrivit noilor norme aprobate miercuri de eurodeputaţi, negocierea colectivă la nivel de sector şi la nivel intersectorial este un factor esenţial în asigurarea unui nivel adecvat al salariului minim şi, în consecinţă, trebuie încurajată şi consolidată. În ţările în care negocierea colectivă acoperă mai puţin de 80% din lucrători, statele membre trebuie să stabilească, cu implicarea partenerilor sociali, un plan de acţiune pentru creşterea gradului de acoperire al acesteia. Citește mai multe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News