Interacțiunile culturale și economice dintre Diaspora și România pot reprezenta modalități de a păstra legăturile cu țara de origine. Însă întrebarea este dacă românii din străinătate își doresc cu adevărat să facă acest lucru.

Impresia generală, formată în urma mai multor studii ARGUMENT asupra comunităților de români plecați în străinătate este că aceștia nu doresc neapărat să păstreze legăturile cu România din punct de vedere cultural sau economic. Pentru mulți dintre ei, legăturile cu România se rezumă la legăturile cu familia sau cu prietenii care au rămas în țară. Nu sunt foarte interesați ca statul român să facă ceva să îi ajute să păstreze legături culturale, ci mai degrabă sunt interesați ca autoritățile române să îi ajute să se integreze cât mai bine în țările în care au ales să trăiască. De fapt, își doresc de la România să îi sprijine în deciziile pe care le-au luat, fie că vor să rămână în străinătate, fie că vor să se întoarcă acasă – caz în care vor ca Româna să fie atractivă din punct de vedere al salariilor, al siguranței sau al traiului de zi cu zi în general. 

Evenimentele culturale nu sunt foarte căutate de românii plecați în străinătate

Răspunsurile la întrebările ARGUMENT postate pe site-ul știridiaspora.ro de-a lungul lunii iulie nu fac decât să întărească această percepție. Întrebați fiind dacă diverse manifestări culturale, sprijinite de statul român, i-ar putea ajuta să păstreze mai bine legăturile cu România, respondenții au fost destul de sceptici.  Târgurile de produse românești și festivalurile de tradiții românești ar avea cea mai mare priză – pentru mai mult de o treime dintre respondenți (39.6% consideră că târgurile de produse românești organizate în străinătate i-ar ajuta să păstreze mai bine legăturile cu țara și alți 36.1% dintre respondenți cred că festivalurile de tradiții românești ar fi de ajutor în acest sens). Pe următoarele locuri se situează expozițiile de artă cu artiști români (29.9% apreciază că asta i-ar putea ajuta să păstreze legături mai strânse cu țara), târgurile de carte în limba română (utile pentru alți 28.3% dintre respondenți), evenimentele cu scriitori români (apreciate doar de 26.8% dintre respondenți) și evenimentele cu actori, cântăreți români (preferate de o pătrime dintre cei care au răspund întrebărilor). 

Românii plecați în străinătate nu văd în România o piață de desfacere pentru ceea ce au ei de oferit (produse sau servicii)

Lucrurile nu stau cu mult diferit nici atunci când vine vorba despre interacțiunile de natură economică. Puțin peste o pătrime dintre românii din Diaspora ar fi interesați de întâlniri cu oameni de afaceri români și tot cam atâția văd în România o piață de desfacere pentru serviciile sau produsele pe care ei le oferă în țările în care trăiesc acum. 

Interacțiunile culturale slabe cu România pot fi justificate prin dorința celor plecați de a fi acceptați în statele adoptive

Refuzul celor plecați în străinătate de a interacționa mai mult cu România poate fi privit și ca manifestare a unui mecanism de apărare și adaptare: prin încercarea de a se integra cât mai bine în comunitățile adoptive, inclusiv din punct de vedere cultural, consideră probabil că vor reduce atitudinile discriminatoare ale populației majoritare, care-i va privi în sfârșit ˝ca pe unul de-al lor˝. 

Aproximativ o treime dintre cititori nu și-au exprimat opinia cu privire la întrebările adresate

Interesant este că în jur de o treime dintre cititorii știridiaspora.ro nu își exprimă opinia cu privire la setul de întrebări ale ARGUMENT, publicate pe site, alegând varianta de răspuns ˝nu știu˝. Mai mult decât o lipsă de interes pentru subiect, poate fi un indiciu al faptului că cei plecați nu s-au gândit prea mult la astfel de interacțiuni în general, fiind preocupați mai mult de alte aspecte ale vieții în Diaspora decât de a găsi modalități de a păstra mai bine legăturile cu România. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News