Aproape 19 milioane de români au drept de vot și totuși un număr foarte mic  votează. La ultimele alegeri electorale doar 39% dintre români și-au exercitat acest drept. Am discutat această situație cu domnul Conf. univ. dr. Hanibal Dumitrașcu.

Dacă după căderea regimulul comunist românii mergeau cu entuziasm la vot, dornici de schimbări, de noutăți, lucrurile s-au schimbat în ultimii 26 de ani. Psihologul Hanibal Dumitrașcu crede că este vorba de o evoluție a societății românești și nu numai. Această tendință este regăsită și în alte state care sunt membre ale Uniunii Europene.

1990 vs. 2016

Libertatea pe care de-abia o câştigaseră şi dorinţa unui nou început i-au făcut pe români să meargă în 1990 la vot într-un număr care nu avea să mai fie egalat niciodată. Au votat atunci 86,19% dintre cei care aveau drept de vot. Acum, 27 de ani mai târziu de la căderea comunismului, acest procent a scăzut cu mai bine de jumătate.

"Nu mai e entuziasmul de atunci, nu mai este curiozitatea libertății și a democrației. Sigur, atunci nimeni după '90 se mergea la vot nu numai din entuziasm și curiozitate cum devine jocul democratic, dar mai exista și reflexul celor mai în vârstă care credeau la fel ca înainte de 1990 că a nu participa la vot înseamnă un delict și că poți fi sancționat, că există mijloacele de coerciție, că îți poți pierde serviciul, casa. Era o altă stare de spirit", a declarat Hanibal Dumitrașcu.

Votul meu nu contează

Am auzit de multe ori această afirmație, tot mai mulți români consideră că votul lor nu contează și că decizia este ca fiind luată.

"Percepția asta este în bună măsură legitimă prin simplul fapt de-a-lungul ultimilor ani au fost suficient de multe evenimente la care cetățeanul român a participat iar votul lui a fost invalidat așa cum s-a întâmplat cu referendumul pentru trimiterea acasă a lui Traian Băsescu. Un asemenea tip de experiență sigur că te marchează și îți spune că tu îți faci datoria, ai convingerea că votul tău contează și la o masă nevăzută altcineva stabilește că acest lucru nu este valabil. Au fost prea multe momente în ultimii ani în care această convingere a omului obișnuit că votul lui nu contează a fost marcată din plin", a explicat psihologul.

Altă problemă este că românii nu cunosc noțiunea de cetățean, crede psihologul: "în România conștiința faptului că ești cetățean este una destul de fragilă. E mai fragilă decât instituțiile statului de drept și democrația ca atare. Foarte puțini dintre noi suntem conștienți ce înseamnă să fi cetățean de drept, drepturile și îndatoririle pe care le ai față de comunitate".

Românii între vot și manifestații de stradă

"Este o reacție anomică de dezorganizare socială care mă duce cu gândul la un comportament de înstrăinare, de alienare față de reguli și față de instituțiile reprezentative ale statului. Cei care sunt în stradă deși clamează că sunt de partea unor instituții naționale cum e DNA, cum e președenția, nu au convingerea că instituțiile statului funcționează cu adevărat. Chiar dacă nu o spun, arătându-și solidaritatea față de astfel de instituții ei le consideră ca fiind de fapt slabe, insuficient de clar conturate ca să aibă suficient de multă forță, autonomie ca să exprime în interiorul statului pe care îl reprezintă", crede psihologul Hanibal Dumitrașcu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News