România este nepregătită pentru un conflict armat, iar industria de apărare se află în colaps, avertizează analistul Bogdan Chirieac.

Mai multe rachete rusești au lovit în cursul nopții orașul Odesa, vizând infrastructura civilă și comercială. Printre clădirile distruse se află și un magazin românesc, potrivit surselor locale. Atacul vine în contextul intensificării tensiunilor în regiune, alimentând îngrijorările privind extinderea conflictului și impactul asupra securității naționale a României.

Ca urmare, autoritățile române au reacționat. Ilie Bolojan, președinte interimar, a anunțat convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) săptămâna viitoare, reuniune la care vor participa șefii categoriilor de forțe armate, cu discuții axate pe situația din Ucraina, înarmarea României și alte riscuri de securitate emergente. În paralel, premierul Marcel Ciolacu va organiza o întâlnire cu miniștrii Economiei și Apărării, în vederea accelerării planului de modernizare militară.

Prin inițiativa „ReArm Europe”, România își propune să atragă aproximativ 20 de miliarde de euro din fonduri europene, bani care vor fi direcționați către relansarea industriei naționale de apărare. Scopul este ca România să devină capabilă să-și producă singură armamentul necesar, reducând astfel dependența de importuri și consolidându-și capacitatea defensivă în fața noilor provocări din regiune. Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat subiectul într-o intervenție la România TV.

"Industria de apărare din România se împarte în două categorii mari"

“Riscurile ca România, implicit NATO, să intre într-un război sunt foarte mici. Totuși, asta nu înseamnă că dacă sunt foarte mici nu trebuie luate, câtuși de puțin, în calcul. Adevărul este că multe state europene mari, inclusiv Franța, se pregătesc pentru un asemenea scenariu. Deci, inclusiv din punct de vedere al comunicării trebuie să facem niște modificări. Cred că trebuie schimbată această comunicare, iar asta trebuie să o facem noi, presa privată, dar și presa în general, nu la comanda guvernului, pentru că guvernul nu se poate implica în așa ceva. Are alte lucruri de făcut. Din 800 de miliarde România își propune să atragă doar 2,5% bani pentru apărare? Mai departe, trebuie să ne întrebăm cum se împart banii aceștia? Industria de apărare din România se împarte în două categorii mari. Prima este cea de stat, care este la pământ, nu există. Ne-am confruntat 35 de ani cu lipsă de investiții și plata personalului cu 75% din salariu, ca să nu se piardă, dar fără să facă nimic personalul acela, și am ajuns în punctul în care, în unele fabrici de armament din România, vârsta medie de a personalului să fie de 65 de ani. Ca să știți cum stați. Știu exact și unde sunt, dar nu are rost să vorbim despre asta acum.

Mai departe, a vărsa banii în aceste unități este ca și cum verși apa în nisipul din deșert. Pe lângă asta, aveți și o industrie privată de apărare care este foarte vie. Nu e ajutată în niciun fel, pentru că Armata Română nu mai cumpără de la români. Ei mai exportă românii care sunt, mulți dintre ei, în parteneriate cu firme străine, în special cu cele israeliene. Fac o marfă de foarte bună calitate. De altfel, principalul exportator de armament din România este o firmă israeliană care are 5 fabrici în România și mai vrea să facă 6. Deci, specialiști găsești. Depinde cum calculezi asta. Dacă lași statul să facă industrie de apărare, atunci nu o să avem industrie de apărare. Armata României în acest moment este cunoscută pentru faptul că organizează licitații pe care apoi le anulează. Singurele armamente pe care le-am achiziționat sunt cele de tipul ‘guvern către guvern’, în special din SUA, adică prin hotărâre directă a Parlamentului, fără licitație, dar și fără offset. Adică, fără ca firmele care au câștigat să investească bani în România, așa cum este în mod normal. Undeva la 80% din suma primită trebuie investită în România pentru industrie. Deci, e o poveste foarte importantă. Până acum statul român nu s-a descurcat 35 de ani în industria de apărare. Nu s-a descurcat. Atât poate statul. Situația este extrem de dificilă în ceea ce privește industria de apărare.

”Armata României astăzi este nefuncțională”

Armata României, dincolo de eroismul incontestabil al militarilor români în teatrele de operațiuni, care au ajutat țara noastră și cu intrarea în NATO, cu prestigiul internațional, astăzi este nefuncțională, să știți. Deci, nu pot comunica la telefon pe câmpul de luptă diversele categorii de arme. Mai mult, nici forțele terestre între ele. Nu pot comunica ăla de la tanc, cu ăla de la tun, cu ăla din prima linie nu pot comunica radio, criptat. Sunt multe alte lucruri care nu sunt în regulă. Deci, suntem la A, B, C din punctul acesta de vedere. Trebuie luate de la start. Ferească bunul Dumnezeu de un conflict în momentul acesta. Norocul mare e că sunt americanii la Kogălniceanu, sunt francezii care conduc și ei un corp NATO aici. Noi am reușit să facem o figură foarte în regulă, din toate punctele de vedere, să știți, cu Armata României și cu generalul Nicolae Ciucă. Ciucă al nostru. E foarte în regulă. Au făcut o figură foarte bună în teatre, dar au fost integrați cu americanii. Eu aș face altceva. Aș solicita sprijin din partea, nu știu, Franța văd că se tot ocupă, deci poate lor pentru reorganizarea armatei române. Am mai făcut asta. E o parte a istoriei noastre. Hai să vorbim cu britanicii, de exemplu. Au cea mai bună armată de pe continent. Deci, poți să faci dacă vrei să faci. Problema este când te ajungi la decizie. Se așteaptă asumarea răspunderii. Nu e vorba de corupție, nu e vorba de birocrație, de proceduri și altele. Vreau să vă întreb: aveți corvete? Ați avut bani asigurați pentru asta. Au fost la undeva la un miliard șase sute de miliarde. Între timp ele costă 3 miliarde. Avem corvete? Am luat în 2004 fregatele Regina Maria și Ferdinand I și nici astăzi nu sunt înarmate. Au câte un tun. Una e într-o cadă de baie, nu mai merge, iar cealaltă mai plutește așa din când în când. Deci, nu se mai poate. Întrebarea rămâne: ce ne facem?", a explicat Bogdan Chirieac.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News